22 dec. 2011

Bună dimineaţa la Moş Ajun !


MOŞ AJUNUL
(24 decembrie)
Este o tradiţie a copiilor – simbolul purităţii fizice şi morale. Sărbătoarea este îndrăgită de copii, dar şi de acei maturi, când merg din casă în casă cu uratul.
Tradiţiile populare de Ajun povestesc că Maica Domnului, cuprinsă de durerile facerii, a cerut înainte de toate adăpost de la Moş Ajun.
Moş Ajun marchează începutul sărbătorilor de iarnă ce se vor termina de Bobotează.
Steaua din Ajunul Crăciunului călăuzeşte cetele de colindători şi-i îndeamnă să vestească că peste puţin timp se va naşte Mântuitorul.
Colindătorii sunt consideraţi aducători de noroc.
Buna dimineaţa la Moş Ajun
Ne daţi, ne daţi
Ori nu ne daţi
C-am venit şi noi odată
La un an cu sănătate
Să ne fie,
Să vă fie
Un an nou cu bucurie.
Această seară pentru noi
Cea mai frumoasă dintre sărbători,
Căci noi cu toţii
Venim acum A vă ura de Moş Ajun
Noi umblăm şi colindăm
Cu-n colac de grâu curat
Aşa din bătrâni lăsat
Şi la anul să venim
Sănătoşi să vă găsim.
Ne daţi ori nu ne daţi?

Rămâi , gazdă sănătoasă
În seara de Crăciun,
Că ne-ai pus colaci pe masă
În seara de Crăciun.
Şi la anul vom veni
Numai dacă ni-ţi pofti
În seara de Crăciun!

21 dec. 2011

Colinde,colinde! E vremea colindelor!


Afară e o adevărată poveste - ca în ajun de Crăciun. Sfârşitul de decembrie deschide porţile Zânei Iarna. Prin geamul CAI Eminescu admirăm joaca feerică a fulgilor de zăpadă ce se cern din cer. Copiii claselor a II-a de la Şcoala primară nr. 9, însoţiţi de profesoarele Steluţa Chicerman, Marina Perlug şi Aurelia Guzun, veseli şi fericiţi de acest joc miraculos al fulgilor păşesc pragul Centrului Eminescu.
Precum sunt şi tradiiţiile au venit sa ne colinde. Primii în scenă au ieşit membrii Formaţiei „Izvoraşul” cu florile dalbe, confecţionate de ei, de la Centrul de Creaţie „Luceafărul” din sectorul Botanica. Fiind acompaniaţi la pian de conducătoarea Aurelia Guzun ne-au bucurat cu un buchet de colinde: Noi umblăm la colindă (colind de gazdă); Pă marginea Dunării (colind de fată orfană); Domnului Doamne (colind din Ardeal); Buna seara c-o-nsera; Veniţi colindatori (autor-Ştefan Iordache), Poveste de Crăciun (autor-Iulia Damian), Colind de iarnă (Ada Zaporojanu) ş. a.
Apoi rând pe rând au ieşit copiii cu poezii dedicate lui Moş Crăciun şi sărbătorilor de iarnă, urându-ne tradiţionalul La Mulţi Ani! Câtă bucurie în privirile lor, deoarece darnicul Moş Crăciun pe lângă daruri le aduce şi multaşteptata vacanţă... E timpul să se bucure din plin de această vacanţă, după un trimestru de învăţare şi cunoaştere, ghidaţi de profesori dar şi de noi bibliotecarii.
În rol de gazdă i-am îndulcit cu bomboane şi covrigei urându-le: O VACANŢĂ-POVESTE, CRĂCIUN FERICITşi LA MULŢI ANI!
Elena Dabija,director executiv CAIE,
grad superior de calificare

13 dec. 2011

Leonida Lari plecată "cu visul la o zi de întregire"

Poetul şi ţara
Sub talpa unui rege împărat,
În mijlocul lacheilor de paie
Mă-ntreb: pentru ce-atâta am luptat,

Ca astăzi să mă văd stropit cu zoaie?

Şi pentru ce în nopţile de-argint,
Cînd îngeri către noi vădit-au mersul,
Scriam scrisori de drag pentru pământ,

Tânjind că nu-mi pot scrie numai versul.

Şi pentru ce cu anii ne-ncetat,
Nesocotindu-mi viaţa şi nici ora,

Copiii mei tot singuri i-am lăsat,

Cu gândul la copiii tuturora?

Şi pentru ce prin pietre şi prin foc

Cu picul de puteri ce-mi dete Domnul

Neamul acesta l-am pornit din loc,

Să nu cumva să-l lase-n urmă somnul.

Şi pentru ce nu mi-am făcut pe plac

Cu haine-alese, perle, nestemate,

Şi n-am cîrtit că n-am ce să îmbrac,

Cu gândul la o zi de libertate.

Şi pentru ce am fost mai mult ca om

Plîngând de dor pe trunchiul unui pom,
Cu visul la o zi de întregire.

Şi pentru ce acum, înspre apus

Cît măcar o rază-n vasta ceaţă...

E pentru mine? Nu, destinu-i dus -

E pentru ţara asta scoasă-n piaţă.


Leonida Lari-Iorga (n. 26 octombrie 1949, Bursuceni, RSS Moldovenească, URSS - d. 11 decembrie 2011, Chișinău, Republica Moldova. A fost o poetă, publicistă, politiciană și militantă pentru reunirea Basarabiei cu România.

29 nov. 2011



Ioniţă, Nicolae. O istorie a literaturii române desenată de mari graficieni ai lumii / Nicolae Ioniţă. – Bucureşti : Muzeul Naţional al Literaturii Române, 2009. – 424 p.

Volumul „O istorie a literaturii române desenată de mari graficieni ai lumii” reface vizual traseul literaturii române, de la origini şi până în prezent. În album apar nume precum: Neagoe Basarab, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Eugen Ionescu, Emil Cioran etc.
Acest volum reuneşte câteva sute de portrete ale marilor scriitori români, realizate de cei mai importanţi caricaturisti de pe toate continentele.
Cartea reuneşte caricaturi şi alte desene semnate de mari graficieni străini, reprezentând personalităţi ale literaturii române, adunate pe parcursul a zece ani. Lucrările fac parte din colecţia de aproximativ 4.000 de desene aflate în posesia autorului cărţii, adunate de la peste 1.000 de graficieni din 128 de ţări. Cerinţa lui Nicolae Ioniţă a fost ca autorii desenelor să investigheze şi să descopere singuri amănunte despre aceştia. Prin acest tertip, Ioniţă a stârnit atenţia asupra literaturii române.
Un omagiu inedit adus poetului Mihai Eminescu de catre peste 250 de graficieni din 74 de tari il gasim in volumul “O ISTORIE A LITERATURII ROMANE DESENATA DE MARI GRAFICIENI AI LUMII”.

25 nov. 2011

Codreanu, Theodor. Eminescu în captivitatea "nebuniei"

După lansarea cărţii scriitorului român Theodor Codreanu "Eminescu în captivitatea "nebuniei" eveniment desfăşurat pe 22 noiembrie la B. M. "B. P. Hasdeu", biblioteca Centrului Eminescu a primit în dar acest volum multaşteptat de mediul literar din Chişinău fiind o contribuţie imensă în domeniul eminescologiei.


"Neavând nimic de lucru, închis alături c-un alt individ, hrănit rău precum se obişnuieşte în spitale şi lăsat în prada celor mai omorâtoare grije în privirea viitorului, mi-e frică chiar de-ami plânge soartea căci şi aceasta ar fi interpretat ca un semn de nebunie". Eminescu, Mihai.

24 nov. 2011

Lansare de carte

Vineri, 25 noiembrie 2011, ora 14.00 vă invităm la şedinţa Cenaclului „Carte frumoasă
cinste cui te-a scris”.

În program :
Vizionarea filmului documentar : "Vladimir Rusnac"
Lansarea volumelor :

Rusnac, Vladimir. Adânc de mare şi adânc de cer: Poezii / Vladimir Rusnac. - Ch.: CEP USM, 2011. - 236 p.

Rusnac, Vladimir. Fără tine. În amintirea Agnesei Roşca / Vladimir Rusnac. -
Ch.: Cartea Moldovei, 2010. - 72 p.

Lansarea ziarului : "Ecoul Eminescu", noiembrie 2011


Invităm toţi doritorii

23 nov. 2011

"Floarea iubirii" a înflorit la Centrul Eminescu



17 noiembrie a. c. a fost o zi de neuitat pentru elevii din clasa VI ai Liceului Teoretic „Dmitrie Cantemir”, ei au participat la o întîlnire cu scriitoarea Claudia Partole pe care au cunoscut-o până acum „prin corespondenţă” prin intermediul cărţii pe care au citit-o. Este vorba de cartea „Floarea iubirii” şi de evelii de la un liceu cu predare în limba rusă din municipiu.
Atmosfera caldă şi binevoitoare a Centrului Eminescu a servit drept catalizator şi întrebările au început a curge la început timid , urmate de altele mai îndrăzneţe : „De ce aţi hotărât să descrieţi un conflict, comparat cu al treilea război mondial?”; „Cum sunt copiii din Coreea, care este atât de departe de noi şi pe care aţi vizitat-o?” „Ce proiecte pe viitor aveţi?”. Dna Claudia Partole abia reuşea să răspundă la toate întrebările. Profesorii prezenţi şi ei la această întîlnire au fost mândri de discipolii lor care s –au descurcat atât de bine, purtând dialoguri numai în limba română.
Toţi merită câte o floare a iubiri. Şi cei prezenţi la eveniment au primit-o. Cea mai parfumată şi frumoasă flore a iubirii au primit-o profesorii de limbă şi literatură română de la Liceul „Dmitrie Cantemir” . Aceasta este mai degrabă floarea recunoştinţei pentru limba română studiată de copii cu ajutorul profesorilor dragi.
Publicat de Vera Sîrbu

22 nov. 2011

Ziua Bibliografiei la CAIE

CENTRUL ACADEMIC INTERNAŢIONAL EMINESCU
Doriţi să fiţi informat???
Vă invităm să participaţi
JOI, 24 NOIEMBRIE 2011
la ZIUA BIBLIOGRAFIEI
GENERIC: „CHIŞINĂU – ORAŞ DE VIS”


în program:

11.30 "Ediţii de referinţă chişinăuiene"
12.30 "Ediţii de referinţă chişinăuiene"
13.30 "Blogul "Chişinău - oraşul meu"
"Cunoaşte colecţia "Chişinău" pe http://www.hasdeu.md/
14.00 "Chişinău 2.0: excursie virtuală prin sectorul Botanica"
14.30 "Bibliografia municipiului Chişinău - ghid de cunoaştere a patrimoniului chişinăuiean"
16.30 "Bibliografii eminesciene - surse în valorificarea patrimoniului eminescian"



Reviste bibliografice:


15.00 "Chişinăul în documente. Noutăţi editoriale chişinăuiene"

16.00 "Bibliografiile personalităţilor chişinăuiene - surse de cunoaştere şi informare"


Expoziţii:


"Bibliografiile - tezaur al memoriei"

"Biobibliografiile BM "B. P. Hasdeu - surse de cunoaştere şi informare".


INVITĂM TOŢI DORITORII

Publicat de Vera Sîrbu

21 nov. 2011

Dor de Eminescu

L-am iubit pe Eminescu, de cum am terminat de învăţat alfabetul, să pot citi , să pot scrie . Nu numai că mi-a fascinat copilăria şi adolescenţa prin toată creatia sa , însă l-am iubit şi pentru frumuseţea chipului său, care mi-a părut dintotdeauna că este a un crai de la răsărit, călătorind prin această lume cu creaţia sa literară plină de har , lăsându-ne moştenire poezia sa în limba noastră românească , făcând-o cunoscută şi netulburată, printre scrierile şi limbile lumii, încă din perioada existenţei sale .
Mă bucur şi cinstesc ca fiecare român din această ţară , plaiurile botoşenene , care au dat neamului nostru mari oameni de cultură ; Eminescu , Nicolae Iorga , Ştefan Luchian , George Enescu şi nu numai . Aceste locuri hărăzite de Dumnezeu îmi sunt atat de dragi ; în primul rand ca mi-au legănat paşii copilariei , apoi sunt locuri în care moşii şi strămoşii mei îşi au somnul de veci. Şi când ajung aici de două sau de trei ori pe an , primul lucru pe care-l fac cu mare sfinţenie este , să-ngenunchez la mormântul fiecăruia punând o floare, aprinzând o lumânare şi stropind în mare tihnă ţărâna , cu o lacrimă albastră .
Ca fiecare loc al acestui pământ românesc ce-şi are istoria sa , şi oraşul
Botoşani, este la fel , prin tot ce a putut face şi sfinţi „ OMUL„ .
Nimic nu este întâmplător ! Bunul Dumnezeu, le ştie şi le aranjează pe toate în această lume .Preţuire şi dragoste mai mare pentru Eminescu , mi-a fost impulsionată de catre doamna Cornelia Viziteu, director la Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu din oraşul Botoşani prin anul 1999, apoi în anul 2000, an declarat de UNESCO - ANUL EMINESCU - , prin participarea mea la un concurs de Ex libris , organizat de această bibliotecă A urmat în anul 2002, invitaţia regretatului prof. dr. Constantin Mălinaş , din Oradea , plecat dintre noi la 24 februarie 2010, finalizată prin publicarea graficilor mele legate de Eminescu în revista pe care o coordona , Ex librisul Românesc . În unele dintre reviste acordându-mi-se spaţii largi . După câteva personale de grafică şi acuarelă la Botoşani în anul 2003 şi 2004, în anul 2005 , când s-au împlinit 155 de ani de la naşterea poetului , „Zilele Eminescu la Botoşani „ s-au deschis cu expoziţia mea personală de grafică , „DOR de EMINESCU„ în data de 14 ianuarie . Cuprinzând aproape 70 de lucrări , în penită ; ilustraţii la poezia poetului , locurile natale cât şi personalităţi culturale din perioada sa .
Memorabilă mi-a ramas în suflet însă , participarea mea alături de alte personalităţi culturale, invitate special în data de 15 ianuarie 2005 , la un Tedeum ţinut în biserica Uspenia, biserică unde a fost botezat Eminescu , apoi la depunerea de coroane şi flori la statuia poetului din faţa Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Botoșani .Ipoteşti , locul unde s-a născut marele nostru poet nepereche. Niciunde în ţară , nu se pot găsi într-un spaţiu atât de restrâns , obiective culturale atât de diverse , fiecare valorificându-şi propia sa autenticitate: Casa memorială, Bisericuţa familiei Eminovici, datată din anii 60 al secolului XIX- lea , Casă ţărănească de epocă , ce a aparţinut ultimei proprietare a moşiei în care s-a amenajat un muzeu etnografic al zonei ( loc în care îi plăcea lui Horia Bernea să picteze în mare linişte ) ,Biblioteca Naţională de Poezie (idee aparţinând lui Laurenţiu Ulici ) , clădire cu două nivele şi o sală amfiteatru ,Muzeul Mihai Eminescu inaugurat pe 15 ianuarie 2000 .
Text și grafica /Constanța Abălașei-Donosă

14 nov. 2011

Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia

Recent am primit în dar această carte, ultima ediţie a IV-a reactualizată de la autor, acad. Mihai Cimpoi cu autograful : " O nouă ediţie a Istoriei..., cu încredere în valorile noastre, pentru Centrul Academic Internaţional Eminescu".
"Sunt, aici, pagini bune de analize şi în genere, cartea este scrisă cu talent critic şi, aş zice, cu un bun spirit de chibzuinţă ... Istoricul ştie ce vrea şi-şi duce la capăt proiectul. Scrie cu E. Lovinescu, Nicolae Iorga şi G. Călinescu pe masă şi cu conceptele lui Noica (pe care - se vede bine - îl admiră) în minte. Compară, nuanţează, se delimetează (mai rar) când este cazul, mai des completează vechile istorii... Este el însuşi, pentru perioada, mai nouă, un pioner într-o disciplină (istoria literaturii) care a fost atât de mult mistificată, manipulată, compromisă în anii proletcultismului sovietizant. Mihai Cimpoi încearcă s-o reabiliteze, istoria lui poate fi de aici îninte un punct de reper". Acad. Eugen Simion.

8 nov. 2011

Cunoaştem basmul "Andrieş" de Em. Bucov

Bucov, Emilian. Andrieş: Basm versificat / Emilian Bucov; il.: Eudochia Zavtur.- Ch.: Cartea Moldovei, 2007 ( F.E.- P. "Tipografia Centrală").- 152 p.
Se împlinesc 65 de ani de la prima publicare a basmului "Andrieş"(1946) de Emilian Bucov. Acest basm întruchipează virtuţile tradiţionale ale eroului pozitiv, puternic şi curajos, mânat de impulsuri nobile şi idealuri superioare.




Copiii de la grădiniţa nr. 40 care au petrecut o oră de lectură la biblioteca noastră au ascultat cu mare atenţie despre scriitorul Em. Bucov şi conţinutul pe scurt a acestui basm , care rămâne nedepăşit până astăzi. Acest basm este axat pe motive folclorice , pe parcursul căruia autorul evocă inspirat şi pe alocuri captivant istoria şi destinul Moldovei prin cântece, balade, doine populare.După motivile acestui basm în anul 1956 a fost turnat un film artistic.
Scriitorul a contribuit în mare măsură la dezvoltarea limbii române în spaţiul pruto-nistrean prin atitudini ferme, nu o dată riscante, împotrima moldoveniştilor primitivi.

2 nov. 2011

Copilu-Copillin, Dumitru. O viaţă de dascăl obişnuit TRĂITĂ NEOBIŞNUIT.






Pe 2 noiembrie a.c. , ora 16. 00 în incinta Centrului Academic Eminescu va avea loc lansarea cărţii " O VIAŢĂ de dascăl obişnuit TRĂITĂ NEOBIŞNUIT" de Dumitru Copilu-Copillian (România).



În premieră pe piaţa de carte românească este lansat un nou gen de lucrare care, prin structura, organizarea internă şi noile tehnici biblioteconomice moderne utilizate sugerează cum s-au valorificat şi cum s-ar putea valorifica integral şi obiectiv realizările (momente de viaţă şi activităţi de interes general), adică faptele de o viaţă ale unor personalităţi de valoare.



Cartea este o invitaţie la cunoaştere şi reflecţie în vederea preluării şi adaptării înţelesurilor ei la preocupările proprii, mai ales ale acelor care cred că în viaţă au o menire, aceea de a lăsa ceva folositor în urma lor pentru omenire.


Intrare liberă. Adresa: Dacia, 20; tel 77-14-03. Vă aşteptăm, cu drag.

18 oct. 2011

Carte nouă în câmpul eminescologiei contemporane



Popa, George. Eminescu sau dincolo de absolut. - Iaşi: Princeps Edit, 2011.


Între cercetătorii cei mai statornici ai lui Mihai Eminescu, în anii din urmă, George Popa se impune ca unul preocupat cu precădere de dimensiunile filozofice ale acestuia, o indiscutabilă autoritate în materie, de care ar trebui să ţină seama toţi aceia care-l caută pe noul Eminescu. George Popa este un excelent hermeneut. Constantin Cubleşan.


Cei interesaţi de această lucrare o pot studia în biblioteca Centrului Academic Eminescu.

5 oct. 2011

Zi de informare



Mâine, 6 octombrie la CENTRUL ACADEMIC EMINESCU va avea loc ziua de informare
cu genericul: „Cunoaştem Chişinăul@CAIEminescu”
Programul zilei de informare
1.Expoziţie de documente „Chişinău – oraş de vis”
2.Reviste bibliografice :
- „Chişinău – file de istorie”;
- „Oamenii – mândria oraşului”
- Surse bibliografice despre Chişinău
3. Prezentari de documente:
- Ioan Gh. Odainic „Almanah enciclopedic”
- Ioan Halippa „Chişinăul pe vremea lui Puşkin”
4.Ore de cultură informaţională
- Excursie virtuală pe blogul „Chişinău oraşul meu”
- Surse despre Chişinău on-line

8 sept. 2011

Cele mai citite cărţi din lume

CELE MAI CITITE CĂRŢI ÎN 2010

1. "Mândrie şi prejudecată" de Jane Austen
2. seria "The Lord of the Rings" de JRR Tolkien
3. "Jane Eyre" de Charlotte Bronte
4. seria "Harry Potter" de Joanne Kathleen Rowling
5. Biblia

CELE MAI SCUMPE CĂRŢI DIN LUME

1. "Codex Leicester" 30 de milioane de dolari
2. "Evanghelia" a ducelui saxon Henry Leul 12,4 milioane de dolari
3. "Birds of America" de John James Audubon 9 milioane de dolari
4. "Povestirile din Canterbury" de Geoffrey Chaucer 7 milioane de dolari
5. "Biblia Mazarin" 5, 4 milioane de dolari

Codexul Leicester este o colecție de 18 documente duble, adică 36 de file scrise față-verso realizată de către Leonardo da Vinci între anii 1506 şi 1510. Leonardo l-a completat treptat, folosind condeiul şi scriind filele duble una după alta, introducându-le apoi pe cele precedente. Documentul a mai fost cunoscut sub numele de Codexul Hammer, după penultimul său proprietar, americanul Armand Hammer. În ceea ce priveşte actualul proprietar, acesta este Bill Gates care a cumpărat Codexul Leicester în 1994 cu preţul de 30, 8 milioane de dolari codexul devenind astfel cea mai scumpă carte din lume.

2 sept. 2011

Mihai Cimpoi, un eminescolog modern, un om cu tact şi demnitate

Mihai Cimpoi (născut la 3 septembrie 1942, Larga, Briceni, Republica Moldova), academician, reputat critic, eminescolog, istoric literar, redactor literar şi eseist basarabean.

Studii:1960-1965 – Universitatea de Stat din Moldova.

Cariera: Redactor la revista “Nistru”.Consultant la Uniunea Scriitorilor. Redactor la Editurile “Cartea Moldoveneasca” si “Literatura Artistica”.Secretar literar la Teatrul National si la Teatrul Poetic “Alexie Mateevici”.Cariera literara şi ştiintifica i-a fost accidentata mereu de acuzari de nationalism; in 1974, blamat intr-un raport al primului secretar al C.C. al P.C.M., ii este refuzată orice activitate publica. In 1987 ales democratic secretar al comitetului de conducere, iar in 1991 presedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Din septembrie 1991 până în octombrie 2010, a fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Participă activ la procesul de renastere nationala din Basarabia.

Mihai Cimpoi este un reputat critic literar şi „stâlp” al vieţii culturale din Basarabia. Un basarabean ţeapăn (în sens nichitian), clădit din materiale tari şi abundente, caracter dârz şi cumpănit , cu o umoare egală, în fine un om pregătit – după cum lasă impresia – să ducă bătăliile sale până la capăt şi să le câştige. Eugen Simion.

La mulţi ani, domnule academician Mihai Cimpoi! Lumină şi linişte în casă şi în cuget, frumuseţe şi iubire în tot ce va urma în viaţa Dvs. Echipa Centrului Academic Eminescu.

Am plasat pe Flickr o expoziţie virtuală cu titlul: "Mihai Cimpoi - nume de referinţă în câmpul criticii literare româneşti" . Această expoziţie o puteţi vizualiza pe : http://flickr.com//pe eminescu.

24 aug. 2011

Carte despre istoria şi memoria crimelor comuniste

Biblioteca CAIE a achiziţionat primului volum din colecţia „Asasinările în masă din RASS Moldovenească în perioada Marii Terori (1937-1938)”, care va include în total 5 volume.

Primul volum al acestei colecţii include documente desecretizate din arhivele MAI şi SIS ale Republicii Moldova. Sunt publicate procesele verbale ale Troicii speciale de la Tiraspol, capitala RASSM, din anul 1937, care conţin referiri la peste o mie de persoane, ce au fost condamnate la moarte sau expediate în lagărele de concentrare. Volum debutează cu o prefaţă realizată de istoricul francez Stephane Courtois, unul din cei mai mari specialişti din lume în materie de regimuri totalitare comuniste, autor a câtorva zeci de studii fundamentale la această temă.

23 aug. 2011

Descoperă cărţile lui Paulo Coelho la biblioteca CAIE









PAULO COELHO, scriitor brazilian, s-a nascut la Rio de Janeiro la 24 august 1947.

Cărţile sale dezvoltă drama universală, valabilă oriunde şi pentru oricine, ceea ce explică primirea entuziastă de care se bucură pe toate continentele.

Din Publishing Trends aflăm că Alchimistul s-a aflat pe locul 6 în lume ca vânzări în 2003. Unsprezece minute a fost pe primul loc peste tot în lume, cu excepţia Angliei, unde s-a aflat pe locul al doilea. Zahir, publicat în 2005, s-a situat pe locul trei pe lista de bestselleruri, după Codul lui Da Vinci şi Îngeri şi demoni de Dan Brown.


Alchimistul e unul dintre cele mai importante fenomene literare ale secolului XX. Este pe primul loc în listele de bestselleruri din 74 ţări, vânzându-se, până acum, în 35 de milioane de exemplare. Alchimistul i-a adus autorului în 2008 un record Guiness pentru cea mai tradusă carte (67 de limbi). Cărţile lui Paulo Coelho au fost traduse în 67 de limbi şi publicate în peste 150 de ţări.

19 aug. 2011

Opera poetului Grigore Vieru în fantezia culorilor copilăriei


Echipa CAI Eminescu în colaborare cu Grădiniţa nr. 139 a organizat în cadrul PROGRAMULUI LECTURILE VERII Concursul de desene „Opera poetului Grigore Vieru în fantezia culorilor copilăriei”. Împreună cu cadrele didactice şi copiii de la această Grădiniţă am organizat mai multe activităţi culturale de promovare şi cunoaştere a operei poetului Grigore Vieru. Copiii cunosc perfect opera , au participat activ la matinee, ore de lectură, expoziţii, lansări şi prezentări de carte. Acest concurs a fost un model de totalizare şi evaluare a cunoaşterii operei poetului drag şi un moment festiv pentru participanţii la acest concurs.

Din proprie iniţiativă copiii au învăţat şi au recitat opera care au ilustrat-o în lucrare, astfel au demonstrat cît de mult au îndrăgit poeziile lui Grigore Vieru.

Au participat 34 de copii cu lucrări realizate dintre care juriul a nominalizat 8 lucrări cele mai reuşite: „Melcul” – Ana Ceachir; „Cuecubeul” – Patrick Marchitan; „Plaiul meu” – Vladimir Calancea; „Primăvara” – Maria Timuş; „O fetiţă cu fundiţă/ A sosit în poeniţă” – Ariadna Severin; „Puişorii” – Sandu Bucătaru; „Plai natal” – Anastasia Iurcic; „Aricii” Sanda Fedeliş. Copiii au fost premiaţi cu „Diplome de participare la Concursul de desene „Opera poetului Grigore Vieru în fantezia culorilor copilăriei”, cîte o carte cadou şi pliantul-semn de carte „Să învăţăm o poezie: GRIGORE VIERU – LEGĂMÂNT”. Considerăm acest concurs o formă de promovare şi evaluare a cunoaşterii creaţiei lui Grigore Vieru şi o metodă de dezvoltare a abilităţilor creative ale copiilor.







25 iul. 2011

Vladimir Beşleagă, faţă în faţă cu bucuriile şi tristeţile vieţii la un jubileu frumos





Romancier, eseist şi om poltic. Născut la 25 iulie 1931, în satul Mălăieşti, jud. Dubăsari. Nume de referinţă în proza, cultura şi viaţa publică .
...Vladmir Beşleagă este cel mai important prozator al secolului XX, mai important pentru că e modern, mai tehnic şi mai complex decât Ion Druţă sau decât oricare alt scriitor al provinciei noastre de est. (Ion Simuţ)

La mulţi ani, domnule Vladimir Beşleagă! Lumină şi linişte în casă şi în cuget, frumuseţe şi iubire
în tot ce va urma în viaţa Dvs. Echipa Centrului Academic Eminescu.

... abecedarul omeniei

alint alean

blând

cinstire Eminescu

duios dor...

Acest joc de cuvinte, de o profunzime deosebită, dedicat Marelui Mihai Eminescu l-am găsit printre multe alte rânduri înmănunchiate în cartea romancierului, eseistului şi omului de omenie Vladimir Beşleagă „Ţipătul lăstunului”.

Îl cunoaşte mai multe generaţii ca autor al cărţilor: Zbânţuilâ; La fântâna leahului; Zbor frânt; Acasă; Durere; Ignat şi Ana; Suflul vremii; Sânge pe zăpadă; Cumplite vremi; Pădurea albastră, Cel de-al treilea dacă ar fi fost acolo; viaţa şi moartea nefericitului Filimon sau Anevoiaosacale a cunoaţterii de sine; Nepotul; Jurnal (1986-1988); Cruci răsturnate de regim. Mănăstirea Răciula; Dialoguri literare; Hotii din apartamentet; Ţipătul lăstunului,.

Personal îl cunosc prin opera sa atât de originală şi foarte solicitată de cititori, dar şi ca oaspete şi vorbitor la activităţile organizate de filialele Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”. A fost împreună cu soţia oaspete la mai multe activităţi dedicate Luceafărului poeziei, organizate la Centrul Eminescu, adesea venind şi cu o carte pentru colecţia bibliotecii.

Om cu inimă mare şi săritor la nevoie a fost şi în cazul când nu aveam nici o carte la raft, dar opera sa era foarte solicitată de liceeni şi studenţi. Într-o zi i-am telefonat şi i-am spus ce ”nenorocire” avem – nu putem oferi cărţile sale publicului cititor . S-a bucurat nespus de mult şi a adunat mai multe exemplare şi le-a adus Centrului ca donaţie. A scris şi autografe pe aceste volume: „Pentru Centrul Academic Internaţional Mihai Eminescu – cu pietate V. Beşleagă. 15.06.1997”, „Pentru Centrul Aacdemic Internaţional Eminescu – întru eternitate – Vladimir Beşleagă. 17.06.2008”,„Pentru Centrul Aacdemic Internaţional Eminescu – toată dragostea mea – V. Beşleagă. 17.06.2008”, care vorbesc de la sine despre onoare şi generozitate.

Domnul Beşleagă a meditat în clipele mai vesele şi mai triste şi a publicat în cartea „Ţipătul lăstunului”, pe care am citit-o cu mare plăcere, următoarele :

...m-am risipit...viaţa s-a dus...

ce mai vreau?...s-o adun la loc?

zice-nţeleptul: ulcioru-i spart

nu poţi să-l faci cum a fost...

Ca orice muritor de rând e inevitabilă o astfel de stare sufletească ...şi coala albă de hârtie i-a permis să înşire acestete rânduri... Dar astăzi la acest jubileu onorabil de 80 de ani nu-i rămâne decât să se bucure alături de acei dragi şi să fie şi mai optimist şi mai dornic de viaţă.

Ştiu că este harnic în ale scrisului, este vesel şi dornic de viaţă, apreciază mult munca bibliotecarilor şi glumeşte cu ele întotdeauna.

Bucuraţi-va de viaţă, dragă maestre, să fiţi sănătos, să trăiţi încă mulţi-muţi ani şi să ne bucuraţi cu noi capodopere adunate în cuvinte:

...cu fiece zi sufletul meu

se mută să trăiască în cuvinte

în rânduri de carte

acolo mă puteţi găsi

voi cei ce veţi veni mai târziu

când nu voi mai fi pe

lume în rânduri lungi de carte

în cuvinte...

Invit toţi doritorii să soarbe din nectarul cărţilor măriei sale, scrise într-o viaţă de scriitor care „şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr”, căci o carte bună înlocuieşte o prietenie. Să fim prieteni cu toţii prin lectura cărţilor lui Vladimir Beşleagă.

Elena Dabija, Director executiv CAIE,

grad superior de calificare

27 iun. 2011

Cu dragoste faţă de frumos

Eu personal , nicăieri în mijlocul naturii nu m-am simţit mai bine ca în mijlocul muzicii.

Sunt fericit că Dumnezeu mi-a dat harul de-a simţi şi de a pătrunde tainele muzicii.

Mi-ar fi fost destulă şi numai atâta bucurie.”

Grigore Vieru

Astfel a început prezentarea de carte ,,Roua Veşniciei” de Grigore Vieru şi Ştefan Andronic la Centrul Academic Eminescu, o lucrare cu un conţinut valoros, bine gândit şi bine structurat. Cartea este editată la Editura Pontos din Chişinău în anul 2010.

Lucrarea conţine 43 de piese muzicale, majoritatea cu acompaniment de pian ale celor mai mari compozitori ai muzicii universale în transcripţie pentru cor de copii pe versurile poetului Grigore Vieru.

Cred, că pentru prima oară în lume unele piese clasice instrumentale sunt cântate de vocile copiilor, ajutate de cuvânt, dând astfel copiilor noştri posibilitatea de a gusta din dumnezeieştile valori muzicale” – spune Grigore Vieru în prefaţa acestei lucrări.

Apariţia acestui volum-enciclopedie şi capodoperă de artă ,,Roua Veşniciei” are şi o istorie: la Liceul român-englez „Ion Creangă” din capitală s-au întâlnit cele trei pasiuni: Grigore Vieru, maestrul Ştefan Andronic şi copiii din „Vocile Primăverii”. Roada colaborării lor creative este această carte fară de preţ. Autorii cărţii au depus o muncă colosală pe parcursul a 35 de ani.

Lucrarea conţine şi biografii ale celor mai remarcabili compozitori din lume, un dicţionar de forme şi genuri muzicale, exerciţii de cultură vocală, şi se încheie cu cele mai semnificative momente, fotografii din viaţa şi activitatea poetului Grigore Vieru şi Ştefan Andronic. În prefaţa şi postfaţa cărţii gasim opinii apreciabile ale diferitor personalităţi despre acest volum, despre acest trio, care l-au plămădit, dar şi gânduri spicuite de la copiii care au cântat în „Vocile Primăverii”.

Pentru vizitatorii participanţi în sala Centrului Eminescu prezentarea acestui volum-capodoperă a fost o adevărată atmosferă de sărbătoare. Voluntarul nostru, doamna Snejana Chirpii, profesoară de muzică, dar şi o pasionată de muzică, le-a propus spre audiţie cîteva piese interpretate atît la pian cît şi vocal: „Ochii naturii”, „Cel mai frumos poem”, „Imn naturii”. Copiii au rămas impresionaţi de frumuseţea versurilor şi de muzica dumnezeiască.

Cartea „Roua veşniciei” va avea un succes binemeritat în şcolile de cultură generală, pentru specialiştii din învăţământul muzical. Invităm toţi doritorii să cunoască acest volum-capodoperă pentru cultura noastră naţională.

Maria Chirilă, şef oficiu grad de calificare I

24 iun. 2011

Codul bunelor maniere în cadrul Programului "Lecturile verii"


MOTTO: "Manierele sunt o oglindă în care fiecare îşi arată faţa"

Bunele maniere reprezintă cartea de vizită a fiecărui om. Îi judecăm pe acei din jurul nostru prin prisma gesturilor acestora în diferite situaţii : la masă, pe stradă, la şcoală, acasă, în ospeţie, la serviciu, în timpul

călătoriilor , în transportul public, pe Internet. Fiecărei circumstanţe îi corespunde un set de reguli. Toate aceste au în comun bunul simţ.

Cunoaşte-te pe tine însuţi” - spune celebrul epigraf gravat pe templul lui Apollo din Delphi.

Centrul Academic Eminescu şi-a propus în cadrul Programului „Lecturile verii” să-i iniţieze pe copii în arta bunelor maniere, să-i ajute să-şi cultive bunul simţ în cadrul unei discuţii la temă. Pentru început copiilor li sa propus spre audiere povestirea „Nu este voie” de Tudor Arghezi. La finele lecturii, copiii trebuiau să răspundă la unele întrebări: „Ce nu este voie să faci? Cum crezi, de ce ? „ Expune-ţi părerea ta...

Copiii cu mare ingeniozitate au jucat rolurile în diferite situaţii: cum să se salute, cum să se prezinte, arta conversaţiei, vestimentaţia, bunele maniere la şcoală etc.

Au fost prezentate şi lecturate multe reguli şi fapte bune de urmat din cărţile: Post Emily „Codul bunelor maniere pentru copii”; Cara Angela „Bunele Maniere”; Châtelet Sylvie-Anne „Ghidul bunelor maniere” ; Armeş Nicolae „Codul manierelor elegante”.

Morala a fost înţeleasă de acei prezenţi în sală: este necesar să păstrăm un anumit set de norme , să revalorizăm importanţa respectului faţă de celălalt, faţă de copii, faţă de bătrâni. Cunoscând bine regulile de politeţe, vom putea să ne simţim mai siguri pe situaţie, fiindcă a şti să te porţi cum-se-cade este un dar care poate să fie profitabil. Împreună cu copiii ne-a reuşit să învăţăm şi să recapitulăm regulile elementare de bună-creştere.

Maria Chirilă, şef oficiu, grad de calificare I

23 iun. 2011

Ion Anton în ţara copiilor

Elena Dabija, director CAIE, grad superior

Îţi doresc, copile mic,

Să creşti mare şi voinic,

Să-nfloreşti şi să rodeşti

Pe meleaguri strămoşeşti.”

Ion Anton

Deşi e perioada estvală Centrul Eminescu organizează zilnic activităţi atractive pentru vizitatorii săi fideli. O zi deosebită a fost pentru picii de la Grădiniţa nr. 40, însoţiţi de educatori, care au fost prezenţi la întîlnirea cu scriitorul şi redactorul-şef al revistei “Florile dalbe” Ion Anton şi Octombrina Onofrei, machetator-designer. A fost un dialog interesant deoarece ne-a adunat pe toţi cartea cognitivă “Vesel îndrumar pentru vestiar”, destinată copiilor dar şi pentru cei maturi.

Din sala arhiplină rînd pe rînd pe scenă au urcat talentatele fetiţe din ansamblul vocal-coreografic “Floricele muzicale”, (conducător artistic Svetlana Ohladciuc), care au interpretat cîntece pe versurile lui Mihai Eminescu “Somnoroase păsărele”, “Codrule, codruţule”, cintecele populare “Moldoveancă-s mititică” şi “Hora florilor”. Menţionez că membrii ansamblului “Floricele muzicale” sunt cîştigătorii a două premii la Concursul municipal “Ploaia steluţelor”, au participat activ în cadrul emisiunilor radiofonice pentru copii “Portativul fermecat” şi “Ora copiilor”.

Cartea atractivă prin prezentarea grafică de Maxim Cerevcov, dar şi atotştiutoare în tainele vestiarului nostru zi de zi, a adus copiilor un mare buchet de poezii hazlii. În nota întroductivă autorul Ion Anton ne scrie: “În această carte, dragă copile, vei cunoaşte ce fel de haine şi încălţăminte preferă fiecare anotimp. Cu ajutorul părinţilor sau al educatoarei, ori de unul singur, dacă te-ai deprins de acum să păstoreşti “oiţele negre”, te îndemn să mă însoţeşti în excursia prin acest “VESEL VESTIAR” şi să memorizezi de mic numele corect al pieselor vestimentare”. Autorul a prezentat cartea, menţionînd că la baza acestei noi apariţii editoriale este cartea sa destinată copiilor “Garderoba veselă”. Copiii au recitat mai multe poezii din cartea menţionată, dar şi din poeziile marilor poeţi Mihai Eminescu şi Grigore Vieru, astfel Ion Anton le-a dăruit celor mai buni declamatori cite o revistă “Florile dalbe” şi “Viaţa Basarabiei” cu autograf. Au urmat şi întrebări despre viaţa scriitorului, despre ce ghiduşii a făcut copil fiind? Autorul a povestit despre aventura sa “Năzdrăvanul de la Ghelauza”, care este publicată şi în culegerea “Scriitorii când erau copii”, scrisă de Aurel Scobioală.

Ion Anton a prezentat şi revista educativ-cognitivă şi literar-artistică pentru copii şi adolescenţi “Florile dalbe”, atenţionînd că e pentru copii, dar anume copiii sunt şi coautorii revistei, deoarece ei trimit la redacţie creaţiile personale, desenele lor, scriu despre întîmplările şi ghiduşiile din viaţa lor, despre toate activităţile organizate în şcoli şi licee, dar şi pun multe întrebări care îi frămîntă zi de zi. Scriitorul a dat frîu lecturii din pagina “Ineluş-învîrtecuş”, astfel înveselindu-i pe copii. Le-a făcut şi exerciţii de înveselire şi relaxare îndemnîndu-i să strige tare-tare de trei ori “AUUU” ca mai apoi să se liniştească şi să asculte cu mai multă atenţie, ceea ce copiilor le-a plăcut de minune.

Oaspetele drag a făcut donaţie pentru colecţia Centrului Academic Eminescu ultima sa carte editată “Cădere sentimentală pe gânduri” cu următoarea dedicaţie: “Pentru Centrul Academic “M. Eminescu”, cu urări de bine şi un “blestem”: să se rupă poliţele de cărţi, iar pragul să fie ros de cititori. Cu drag, Ion Anton. 22. 06. 2011”.

Doresc să le mulţumesc oaspeţilor pentru aceste clipe trăite în lumea cărţilor, a cunoştinţelor, a copilăriei şi a vacanţei.

16 iun. 2011

Copii talentaţi şi dornici de cunoaştere şi delectare la Centrul Eminescu

Elena Dabija, director CAIE, grad superior

La CAI Eminescu continuă activităţile de comemorare a 122 de ani de trecerea în eternitate a lui Mihai Eminescu. Astăzi, 16 iunie am organizat un concurs de poezie. Deşi e vacanţă sala a fost arhiplină cu copii de la Tabăra de vară a Şcolii primare nr. 9 şi Grădiniţele nr. 40 şi 139. D-na Maria Chirilă, şef oficiu, le-a povestit copiilor despre frumuseţea şi melancolia poeziilor marilor poeţi Mihai Eminescu şi Grigore Vieru dedicate în special copiilor, le-a prezentat ediţiile noi apărute. Apoi copiii au ieşit în scenă pentru a declama poeziile îndrăgite: Somnoroase păsărele, Fiind băiet păduri cutreieram, lacul, Luceafărul, La steaua, Ce te legeni, Revedere, Copilărie, Plaiul meu, Tui Iarbă, tot ai mamă? ş. a.

Îndrumaţi şi acompaniaţi la pian de profesoara Guzun Aurelia copiii cu mare dragoste au interpretat cîntecele Somnoroase păsărele, Eminescu, Valurile Dunării şi alte cîntece populare. Cei mai îndrăzneţi din sală au ieşit şi au dansat chiar. Discipolele Nelly Ciobanu şi Victoria Priguza, începătoare la clasa pian, au interpretat unele melodii astfel ne-au demonstrat că au talent şi viitorul le deschide uşile în lumea muzicii.

Publicul a susţinut participanţii cîntînd cu ei împreună dar şi prin aplauze. Pentru prezenţă şi participare la acest concurs copiii au fost apreciaţi şi au primit în dar cite o carte scrisă de Liuba-Drăgostiţa Bujor “Darul lui IIsus”.

Deoarece mai dispuneau de timp şi nu doreau să plece din sala de lectură le-am propus să privească filmul pentru copii “Veronica”, realizat de Centrul de producţie cinematografică din Bucureşti în anul 1968. În roluri titulare joacă renumiţi actori români: Lulu Mihăescu, Dem Rădulescu, Margareta Pîslaru. Filmul e de gen fantastic şi este despre o fetiţă dulce, bună şi cuminte – Veronica. Filmul i-a înveselit şi mai mult, deoarece este un film despre copilăria frumoasă, care cu părere de rău atît de repede trece. Bine dispuşi şi mulţumiţi de premii copiii au promis că vor mai participa la astfel de concursuri şi vor fi prieteni cu cartea şi lectura.

Noi, maturii, am conştientizat că de la copii putem să aşteptăm lucruri frumoase şi roade bogate numai dacă le semănăm din fragedă copilărie dragostea de neam, de tradiţii, de frumos, de cultură, de lectură. Ei sunt viitorul nostru şi avem marea datorie faţă de ei să le formăm şi să le modelăm personalitatea prin valorile frumoase.

14 iun. 2011

122 de ani de la trecerea în eternitate a Luceafărului poeziei româneşti - Mihai Eminescu

CENTRUL ACADEMIC INTERNAŢIONAL EMINESCU

VĂ INVITĂ MIERCURI, 15 IUNIE 2011, ora 14.00

Ziua comemorării lui Mihai Eminescu :

EMINESCU – SFÂNTUL PREA CURAT AL GHERSULUI ROMÂNESC

122 de ani în eternitate

  • Lansări de documente eminesciene: “Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu”, Vol. 21-24; “Zricha Vaswani. Eminescu şi gândirea indiană”; “Mihai Eminescu în filatelia şi cartofilia universală: catalog monografic”;

  • Prezentare de noi traduceri: Mihai Eminescu în limbile: croată, neogreacă, tao, armeană.

  • Moment literar-artistic: “Floricele muzicale” – prezintă ansamblul vocal-coreografic al Grădiniţei nr. 40, conducător artistic Svetlana Ohladciuc.

  • Prezentare: Centrul Academic Internaţional Eminescu Chişinău – Centrul “Mihai Eminescu” Bărlad: colaborare şi parteneriat în valorificarea şi promovarea patrimoniului eminescian.

  • Lansări şi prezentări de noi apariţii editoriale: “Viaţa Basarabiei. Nr. 1-2, 2011”; “Familia Română”; “Olaru, Dumitru. Din dor în dor”; “Postolache, Elena. Surghiunul: drumul pătimirilor prin Siberia de gheaţă”; “Baadul literar”; “Esenin, Serghei.Poezii”.

  • Donaţie de tablouri: “Melancolie. Mihai Eminescu”, autoare Eleonora Romanescu; “Luceafărul”, autor Ion Daghi.

  • Vernisaj de pictură: “Mesaje istorice”- Inga Edu” şi “Culorile copilăriei” Alexandra Iorga – discipolă. Liceul “Prometeu Prim”, 7ani.

  • Vizionarea filmului: “Eminescu. Veronica. Creangă” de Octav Minar.

Versurile lui Eminescu sunt ale noastre, ale tuturor… Nu arta lui e mare, ci ceea ce face ea în noi toţi e mare… Versul lui Eminescu stârneşte vers… ”. Nichita Stănescu

ADRESA: BD. DACIA, 20. Tel 77-14-03

8 iun. 2011

Pe - un picior de plai, pe - o gură de rai...

„Fiind băiet păduri cutreieram

Şi mă culcam ades lângă izvor,

Dar braţul drept sub cap eu mi-l puneam

S-aud cum apa sună-n cetişor.”

Mihai Eminescu

O frumoasă sărbătoare a Naturii s-a desfăşurat la Centrul Academic Eminescu de Ziua Mondială a Mediului – sărbătoare a tuturor oamenilor de pe Terra, indiferent de ţară, naţionalitate. La sărbătoarea cu genericul „Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai...” au participat copiii de la Tabăra cu sejur de zi de la Şcoala primară nr.9.

Natura a fost generoasă cu noi, înzestrându-ne meleagul pitoresc cu peisaje care odată văzundu-le, rămân mereu în inimile noastre. În cadrul manifestării copiii au fost familiarizaţi cu cele mai frumoase Monumente ale Naturii din ţara noastră: Rezervaţia peisagistică Naslavcea, Codru, Defileulul de la Trinca, Orheiul Vechi, Peştera Emil Racoviţă, Pădurea Domnească, La Castel, Toltrele Prutului, Saharna, Ţiglău, Tâpova, etc. Aceste planşete au fost donate pentru colecţia CAI Eminescu de către generosul Alecu Reniţă, redactoru

l-şef al Publicaţiei de ecologie, turism şi cultură „Natura”.

Trăim în cea mai frumoasă şi cea mai pitorească ţară, cu izvoare limpezi şi reci, cu păduri mănoase. Din cele mai vechi timpuri strămoşii noştri au avut un cult aparte faţă de Natura-Mamă, închinându-se la Soare, Cer, Pământ, Apă şi Păduri.

Cum şi câtă credinţă au reuşit urmaşii dacilor să păstreze în ultimii ani, se poate vedea după miile de gunoişti, peisaje mutilate sau distruse. În ultimul timp omul a întors spatele naturii, dar din aceasta a avut şi mai are de suferit mult.

Alături de încălzirea globală, lipsa apei potabile va fi una dintre cele mai strigente cu care se va confrunta omenirea. Circa 900mln.de oameni n-au acces la apă potabilă.

Un efect deosebit a produs asupra copiilor povestea: ,”Apa şi Omul”. Ne rămâne doar să conştientizăm: Unde a dispărut acea relaţie sufletească dintre Natură şi Om? Se spune că pădurea este Altarul Domnului. Poate oare omul să intre în Altar cu toporul?

Mai avem timp....”, scrie Claudia Partole în cartea ,”Învaţă de la toate",... dacă viaţa ne oferă şanse, nu trebuie să le ratăm”.

Voi, copii, aţi putea contribui la salvarea naturii: a sădi un arbore, a îngriji o floare a avea grijă de ceea ce te înconjoară. Suntem datori să îngrijim, să ocrotim verdele matern. Să arătăm prin fapte concrete că ni-i drag plaiul nostru.

Dar ce sărbătoare fără cîntec şi poezie? Copiii ne-au interpretat balada „Cât trăim pe-acest pământ”, versurile de Nicolae Dabija, muzica de Teodor Chiriac. A fost recitate mai multe poezii dedicate naturii atiât din poeţii clasici, începând cu Mihai Eminescu, cât şi din cei contemporani.

Manifestarea s-a încheiat cu o prezentare de documente la tema: ”Protecţia mediului în Republica Moldova”: ”Natura – prietena mea”, ”Cartea Roşie a Republicii Moldova”, ”Lumea vegetală şi animală a R. Moldova”, Ziarul ”Natura”, „Revista apelor”, „Mediul ambiant” ş. a. Suntem conştienţi că noi împreună cu generaţia în creştere avem o mare responsabilitate pentru Planeta Terra.

Pentru a cunoaşte de facto situaţia globală a Planetei şi cu ce putem interveni pentru a ocroti natura, aveţi posibilitatea să consultaţi în colecţia CAI Eminescu dar şi în toate filialele Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” multe documente valoroase.

Mişcarea Ecologistă din Moldova vine cu un apel către noi toţi: ”Dragă cititor, ai grijă de pământul, apele, pădurile tale, ai grijă de florile care mai răsar, iar dacă nu poţi singur îngriji de ele, măcar nu distruge ceea ce ţi-a dăruit Dumnezeu”.

Maria Chirilă, şef oficiu, grad de calificare I

16 apr. 2011

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creştinilor. Natura întreagă se bucură împreună cu oamenii de parcă şi ea învie. În noapte de Înviere, bisericile sunt frumos împodobite şi-i aşteaptă pe creştini.La miezul nopţii creştinii se adună în număr mare, pentru a participa la slujba învierii.

Mergeţi şi voi, copii, cu părinţii la slujba Învierii. Învăţaţi pe de rost şi cântaţi împrenă cu toţi : „Hristos a Înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.

Respectaţi toate datinile de Paşti, deoarece ele ne amintesc de Patimele Domnului, Moartea, Îngroparea şi Învierea Lui.

În aceste zile frumoase de primăvară, noi am pregătit o expoziţie vituală de carte cu genericul „Lumină din lumina” în care vă propunem multe cărţi cu tematica pascală, care sperăm vă vor fi de ajutor .

Expoziţia menţionată o puteţi vizualiza pe: http://flickr.com/pe eminescu

Colegii noştri de la biblioteca municipală „Ovidius” vă propun şi ei o expoziţie de cărţi cu această tematică : http://www.flickr.com/photos/biblioteca_ovidius/

4 apr. 2011

Am adunat gînduri şi clipe din trăirile ei

În ziua de 1 aprilie 2011, în incinta Centrului Academic Eminescu elevii liceului Teoretic „Nicolae Iorga” (cl. VII; XII) împreună cu bibliotecarele liceului Eugenia Stamatin şi Elizaveta Ciocîrlan şi-au onorat prezenţa la o întîlnire de suflet cu eseista, compozitoarea şi interpreta Liuba-Drăgostiţa Bujor – o fiinţă gingaşă, deosebită de mulţi alţii prin felul ei de a cugeta şi a privi oamenii, lucrurile şi întîmplările din jurul nostru.

Şi-a ales în viaţa sa două mari iubiri: credinţa în Dumnezeu şi muzica, care i-au dat aripi de zbor care există şi prin care trăieşte zi de zi.

Întîlnirea a fost deschisă de directoarea CAIE Elena Dabija, care a prezentat succint modul de desfăşurare a întîlnirii.

Cuprinsă de emoţii dna Liuba a povestit celor prezenţi despre viaţa-enigmă a sa, despre oamenii dragi sufletului ei, care i-au fost mereu în preajmă şi au ajutat-o în clipele de deznădejde, i-au cultivat sufletul şi spiritul, atingîndu-şi, astfel scopul în viaţă şi despre care cu multă dragoste vorbeşte în cărţile sale: „Feţele clipei”, „Pietre printre ierburi”, „În tine am nădăjduit, Doamne”, „Ţărmul de vis”.

Cu profundă iubire de ţară, de neam şi de mamă a cîntat, din creaţiile sale muzicale, în faţa celor prezenţi.

În semn de recunoştinţă pentru ceia ce a scris şi a creat şi pe care le-a adus în faţa cititorilor dna Liuba-Drăgostiţa Bujor, elevii de la liceul „Nicolae Iorga”: Cuşnir, M., Boghiu, F., Ghemu, N., Chitoroagă, C., Prutean, D., Păniţă, L. au prezentat un recital de poezie şi fragmente în proză din cărţile D-ei, iar eleva Cuşnir Maria a prezentat un frumos eseu despre proza scriitoarei.

Cu profund respect elevii i-au mulţumit scriitoarei pentru clipele plăcute petrecute împreună.

Liuba-Drăgostiţa Bujor, rămînînd mulţumită de cei care reprezintă azi tînăra generaţie le-a insuflat un îndemn pentru viaţă: să aibă o speranţă şi să creadă în ea; să clădească în sufletul lor adevărul, să cunoască şi să preţuiască valorile moştenite de la strămoşi: cinstea, dreptatea şi frumosul.

La finele întîlnirii Liuba-Drăgostiţa Bujor a donat bibliotecii liceului „Nicolae Iorga” un set de carte şi CD cu creaţiile sale.

Stamatin Eugenia, bibliotecară, gradul întîi,

Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”