C opilul amintirilor sacrale
R uşinos şi cu obraz
E ul etnosului naţional
A utentic ştiutor al
N aturii omului şi omului naturii
G hidul ghiduşiilor iniţiatice
dascĂl
G lumeţ
„N ică ” al identităţii noastre
A absolutizat ştiinţa bunei cuviinţe
E tic în narare şi
R itualic în
C unoaşterea veşniciei spirituale.
În cartea sa „Cultura Română – sinteză europeană”, Dan Zamfirescu afirmă: „Mărimea” sau „micimea” unei naţiuni nu este hotărâtă nici de număr, nici de teritoriu...ci de forţa morală şi spirituală de care dispune.”
Basmele precum şi „Amintiri”-le lui Creangă vorbesc de o lume a satului ce a dispărut demult în acele ţări care azi stabilesc „bursa valorilor” în lume. Scrierile sale devin epopeea constituirii poporului român şi a valorilor sale incontestabile.
Prin urmare, prin Creangă, noi, avem şansa la audienţa universală. Creaţiile sale atestă virtuţile cardinale ale neamului nostru: milostivenia şi bunăvoinţa, omenia şi răbdarea, iertarea şi pocăinţa şi nu, în ultimul rând, bunăcuviinţa.
În basmele lui Creangă, existenţa umană, înscrisă în orbită escaladărilor probative, nu poate fi concepută decât o călătorie iniţiatică. Negativul, maleficul, în formatul „putere de influenţă” se reduce la zero, fiindcă promotorii binelui Sfânta Duminică, Harap Alb, Fata Moşneagului îşi văd rostul în promovarea inteligenţei şi voinţei omului.
Omul care are dreptate , în concepţia lui Ion Creangă, este înzestrat cu o putere superioară celui ce în aparenţă este mai puternic, dar nedrept. Aceasta a şi fost reala religie a românului.
Spusele de mai sus se reconfirmă uşor prin apel la personajul lui Ivan Turbincă. Imaginii terifiante, conferită de biserică, pentru diavol, Creangă a opus cu imaginea lui „Aghiuţă-sfântuleţul”.
Fiinţă minoră şi simpatică prin diminutivul numelui i se anulează puterea sacrală, devenind astfel inofensiv.
Prin Creangă, forţa de viaţă, puterea de rezistenţă, demnitatea umană şi de popor sânt capabile să-i facă pe consângenii lui Creangă să clădească bariere în faţa „năvălirilor” istorice, atunci când identitatea naţională este pusă sub semnul perisabilităţii.
Creangă a clădit etnosul civilizaţiei săteşti, unicul spaţiu, în viziunea lui, care de secole a conservat valorile spirituale ale neamului, tradiţiile şi obiceiurile. Astfel, opera sa este un principiu de regenerare pentru urmaşii săi.
Ghileţchi Zorina, profesor de Limbă şi Literatură Română
6 comentarii:
Este un mesaj interesant și util. ”Creaţiile sale atestă virtuţile cardinale ale neamului nostru: milostivenia şi bunăvoinţa, omenia şi răbdarea, iertarea şi pocăinţa şi nu, în ultimul rând, bunăcuviinţa” - cât de frumos spus; sunt virtuțile ce caracterizează cultura creștină.
Pentru că au fost menționate personajele Harap Alb și fata moșneagului, este bine să să adaug că multe din operele lui Creangă proiectează și o abordare filozofică a binelui și răului, unde valoarea răului constă în cunoașterea de sine, edificarea unei experiențe de viață mai bogate și care ne face să apreciem mai mult valoarea binelui.
Citind articolul dat,am sesizat că dimensiunile unei naţiuni nu depind de cantitatea ei, ci de conţinut.Lumea inocentă şi deosebită care constituie o valoare indiscutabilă a lui Ion Creangă s-a pierdut în ţările care azi stabilesc preţul valorilor în lume.Creaţiile lui Creangă redau valorile,virtuţile neamului românesc:milostivenia,bunăvoinţa,omenia,demnitatea,iertarea care trebuie fructificate.În basmele sale existenţa umană este concepută ca o călătorie iniţiatică cu scopul de a căpăta experienţă de viaţă,cunoaştere de sine şi pentru a-şi indentifica propriul destin.Basmul proiectează o abordare filozofică a răului şi a binelui,unde binele învinge mereu răul( Harap-Alb îşi recuperează identitatea cîştigînd iubire şi putere).Ne transmite ideea că fără existenţa răului,binele nu ar avea valoare fiind elemente indinspensabile contribuind la cunoaşterea artei a frumosului şi a lucrurilor cu adevărat valoroase.Creangă ne sfătuieşte să nu judecăm după aparenţe,ci după fapte,calităţi şi valori.Creangă dă forţă de viaţă,putere,demnitate poporului de a construi barieră pentru a apăra şi a înfrînge obstacolele care devalorizează identitatea naţională.Creangă a clădit un spaţiu sacru care a păstrat şi a cultivat valorile spirituale ale neamului românesc.Opera sa este un motiv de a reveni la o viaţă nouă.
Cu toţii am crescut citind poveştilile sale. Ion Creangă - maestrul basmelor şi poveştilor,un scriitor profund original datorită umorului său.El se remarcă în literatura română printr-o cultură vastă legată de studiul proverbelor şi zicătorilor.
Ion Creanga,scriitorul iubit de copii\cititori,apreciat pentru povestile sale minunate,atit in tara sa de bastina cit si peste hotarele ei."Amintiri"-le lui Ion Creanga sunt ca un model pentru copii,un model dupa care isi pot urma lunga lor cale.Ion Creanga este cel care povesteste despre copilaria tuturor.
Un mesaj foarte util si adevarat!!Cu totii am crescut impreuna cu versurile de alinare si duiosie al lui Ion Creanga.
În Ion Creangã trãiesc credintele, datinile, obiceiurile, limba, poezia, filosofia poporului. Povestea valoreazã cât valoreazã talentul celui care povesteste. Si Creangã a avut asa de mare talent, încât în toate povestile sale oamenii trãiesc cu o individualitate si cu o putere de viatã extraordinare.
Trimiteţi un comentariu