29 apr. 2013

O vedetă în BIBLIOTECĂ - poetul şi publicistul TRAIANUS

Campania "O vedetă în bibliotecă" a fost una care a dat roade şi a trezit la cititori interesul la lectură, la noi descoperiri. Pe 26 aprilie 2013, vedeta CAIE a fost poetul Traianus, o personalitate care îmbină cartea cu era tehnologică de astăzi. Un blogger înrăit. Publicul ţintă fiind liceenii claselor a 11 şi a 12 de la Liceul Teoretic Nicolae Iorga.
Întâlnirea a fost foarte interesantă, atractivă, Traianus s-a axat pe era informaţională, a vorbit despre comunicarea virtuală, despre creaţia sa. Fiind în rol de bibliotecar Traianus a ţinut cont şi de Biblioteca 3.0, unde a trezit la cititori întrebări, o discuţie-dezbatere pe cinste.
CAIE a ajuns de pe urma acestei minunate întâlniri în posesia a 6 cărţulii recent editate, lăsate în dar şi cu un autograf. În curând vor mai apărea de sub teascul tiparului încă câteva cărţulii care vor fi lansate la noi, la biblioteca CAIE.







26 apr. 2013

Tainele universului eminescian

În acest an în perioada 22-26 aprilie, Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova a iniţiat campania O vedetă în bibliotecă dedicată Zilei Bibliotecarului şi Zilei Mondiale a Cărţii şi Dreptului de Autor.
25 aprilie, pentru Centrul Academic Internaţional Eminescu a fost o zi deosebită şi ne va rămâne în memorie pentru mult timp înainte. Vedeta noastră a fost Ion Holban - doctor în ştiinţe fizico-matematice. A fost o întâlnire de suflet, o întâlnire de viaţă, unde noi, cei prezenţi am învăţat multe, am descoperit viaţa şi sensul ei din laturile unui adevăr nedescoperit. Elevii de la Liceiele "Tudor Vladimirescu" şi "Mihai Eminescu" au rămas profund mişcaţi.
Mai jos vă prezint rândurile, gândurile pe care Ion Holban ni le-a înşirat în Cartea de Onoare, cât despre însăşi activitatea o vom pune la dispoziţie puţin mai târziu:
"Mă închin tuturor bibliotecarilor din R. Moldova pentru munca pe care o depun. Cu un salariu mic ei fac o muncă enormă de culturalizare. La Conferinţa Românii şi România în ştiinţa mondială, Marin Sorescu a spus un adevăr pe care ar trebui să-l urmeze fiecare din noi: "Decât să blestemi la infinit întunericul mai bine să aprinzi o candelă cât n-ar fi ea de mică". Bibliotecarii în mod deosebit cei de la Centrul Academic Eminescu, sunt cei care menţin candela cunoştinţelor mereu aprinsă. Eminescu este Muntele Sacru al nostru. De la înălţimea cunoştinţelor sale se deschid orizonturi de necuprins. În opera lui Eminescu se observ bine contururile unui sistem filozofic al viitorului. Eminescu este cristalul sublimat al poporului român, parte  a căruia suntem şi noi basarabenii, cu bunele şi cu relele noastre. Catedrala Unirii se cheamă Eminescu. Visez ca macăr o săptămână să mă pierd în Biblioteca Centrului Academic Eminescu. Mulţumesc din suflet inimoşilor lucrători ai Centrului. Mă închin vouă" (Ion Holban, 25.04.2013)




19 apr. 2013

23 APRILIE - ZIUA BIBLIOTECARULUI


O întâlnire de suflet cu Aurelian Silvestru şi "Fărâme de suflet"

Centrul Academic Eminescu tradiţional organizează activităţi culturale-extramuros. De astă dată împreună cu scriitorul Aurelian Silvestru am fost aşteptaţi la Liceul Teoretic "Vasile Alecsandri". Chiar din hol ne-a atenţionat publicitatea: avizul despre această întâlnire, peste tot erau citate, aforizme şi fărâme de sfaturi înţelepte din creaţia autorului Aurelian Silvestru.
Cuvânt de deschidere a avut directoarea Liceului "Vasile Alecsandri" Daniela Vacarciuc. După o deschidere frumoasă, cu multe urări de bine aduse scriitorului, a urmat însăşi manifestarea. În cadrul Cenaclului "Carte frumoasă, cinste cui te-a scris", directoarea Centrului Academic Eminescu, Elena Dabija a menţionat: "Ne aplecăm mereu deasupra cărţii de la mic la mare pentru a sorbi din înţelepciunile vieţii. Din multitudinea de documente existente fiecare îşi alege cartea preferată. Nu este o reţetă cum să cunoşti un scriitor şi cum să citeşti o carte sau o operă."
A fost o întâlnire de suflet, unde a persistat armonia, gustul lecturii bune. Desigur că la această întâlnire a luat cuvânt şi bibliotecara liceului Veronica Sandu, care a ţinut să spună, că-şi dorea de mult să facă o întâlnire cu scriitorul Aurelian Silvestru, pentru că a fost mişcată profund de cartea "Fărâme de suflet", în acest volum s-a regăsit. Şi uite că dorinţa a fost realizată de către noi, bibliotecarele Centrului Academic Eminescu.
A urmat apoi o lungă discuţie între elevi şi autor, un dialog care s-a contopit pe marginea cărţii lecturate şi prezentate "Fărâme de suflet". Întrebările au fost ingenioase şi cu logică, ceea ce i-a plăcut mult lui Aurelian Silvestru. La rândul nostru am oferit diplome de Colaborare şi Parteneriat şi de Promovare a cărţii şi a lecturii.
Aurelian Silvestru ne-a oferit în dar cartea "Fărâme de suflet" ediţia a-II-a, revăzută lasată nouă cu amprenta unui autograf: "Centrului Academic Eminescu din Chişinău, cu aleasă preţuire din partea autorului". Dar tot la această întâlnire am intrat în posesia Cărţii-Surprize a Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ediţia a XVII-a, oferită de Aurelian Silvestru. Unde ne-a urat să o citim cu plăcere, să  împărtăşim impresiile prietenilor noştri, cititorii şi să nu ezităm să le o împrumutăm pentru lectură. Ceea ce promitem că facem.
D.V.




18 apr. 2013

Al şaptelea simţ

Centrul Academic Eminescu a dat start Programului "Chişinăul citeşte o carte" ediţia a-X-a, 2013. Liceenii de la Liceul Teoretic "Vasile Alecsandri" au descoperit în una din zilele acestea, o nouă carte. S-au făcut cunoscuţi cu romanul "Al şaptelea simţ" de Nicolae Rusu. "Nicolae Rusu este un prozator extrem de viu, cu un stil alert şi captivant tocmai fiindcă nu e prizonierul unui sentimentalism al locurilor... Personajele sale se mişcă natural, fiind opera propriilor slăbiciuni omeneşti, dar şi a unui fundal istoric de o viclenie îndelung exersată. De la această limită ne putem îngădui să surprindem "scoaterea din ascundere" a adevărului mutilator de adevăr, adevărul unui popor care nu reuşeşte să-şi regăsească propria fiinţă rămasă la discreţia fostului centru imperial..." (Theodor Codreanu)
Romanul a fost prezentat de către Maria Chirilă, bibliotecar principal la CAIE. Le-a citit câteva fragmente, astfel trezindu-le curiozitatea şi dorinţa, pofta de a o citi. Este un roman, care reflectă realitatea anilor 90.
Lectură plăcută şi vă aşteptăm la bibliotecă, la Centrul Academic Eminescu!
D.V.



17 apr. 2013

Centrul Academic Eminescu în vizorul studenţilor

Săptămâna trecută Centrul Eminescu a fost gazda mai multor grupe de studenţi de la USM, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării dar şi de la Facultatea Litere, Universitatea Pedagogică Ion Creangă, facultatea Litere.
Scopul acestor vizite a fost acela de a descoperi casa lui Eminescu, şi de a face cunoştinţă mai bine cu opera sa.
Victoria Axentii, studentă la Jurnalism a scris un articol despre noi, despre Centrul Academic Eminescu, să vedem cum suntem priviţi cu ochii de studenţi:

Eminescu are "casă" la Botanica

Centrul Academic Internaţional Eminescu, situat în sectorul Botanica, este o instituţie unică în Chişinău. Acesta a concentrat între pereţii săi o colecţie bogată şi care organizează manifestaţii interesante. El ţine mâna pe pulsul a tot ce se petrece în lume legat de numele geniului culturii româneşti - Mihai Eminescu.
Centrul şi-a deschis uşile în anul 2000 pe 13 ianuarie, anul Eminescu anunţat de UNESCO în legătură cu aniversarea a 150 de ani de la naşterea poetului şi cugetătorului român universal. Unul din iniţiatorii deschiderii centrului a fost academicianul Mihai Cimpoi, un mare cunoscător al creaţiei genialului poet. Centrul uneşte cunoscătorii şi amatorii creaţiei lui Eminescu, atât din Moldova, cât şi din România, dar şi din alte ţări ale lumii. "Centrul Academic Internaţional Eminescu este vizitat de studenţii de la Universitatea de Stat, Universitatea Tehnică, Şcoala Pedagogică "A. Mateevici", dar şi de studenţii de la alte instituţii; aceştia solicită opere d in literatura universală clasică şi contemporană, în special. În primii ani de când am început să lucrez, se citea mai mult despre Eminescu, despre critica literară, acum  însă poate că tehnologiile avansate au influenţat, dar se citeşte mai puţin, însă nu ducem lipsă de cititori, de persoane care preferă să citească şi sunt interesate de activitatea lui M. Eminescu", a declarat Maria Chirilă, bibliotecara Centrului Eminescu pentru ziarul "Capitala".
Centrul Academic desfăşoară o activitate informaţională vastă şi o amplă muncă bibliografică. Colaborează cu Academia de Ştiinţe, cu edituri locale şi străine, cu Uniunea Scriitorilor şi cu Uniunea Artiştilor Plastici, cu diferite asociaţii şi este cunoscut atât în ţară, cât şi în străinătate. CAIE a fost vizitate de personalităţi marcante din: România, Franţa, Suedia, Turcia, China, Germania, Marea Britanie, Serbia, America, Bulgaria, Italia, Scoţia, Rusia, Ucraina, Azerbaidjan, Belarus, care au apreciat la justa ei valoare activitatea pe care o practică.
CAIE oferă publicului de diferite vârste un vast program de activităţi de promovare şi cunoaştere a Marelui Emienscu şi de promovare a patrimoniului naţional. Fiecare zi este semnificativă prin varietatea de activităţi şi programe: excursii de ghidare cu referire la activitatea CAIE şi la valoarea patrimoniului eminescian şi naţional; ore de lectură multimedia, ore de poezie, muzică şi poveste; serate literar-muzicale; vizionare de filme documentare; ore şi reviste bibliografice; prezentări şi lansări de carte, opere muzicale şi reviste; întâlniri cu scriitori şi alte personalităţi marcante; vernisaje de pictură; concursuri; mese rotunde; conferinţe; matinee; expoziţii de carte; schimb de experienţă etc.
Victoria Axentii, studentă, an. I, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM



12 apr. 2013

Setea de a descoperi...

Zi agitată la Centrul Academic Internaţional Emienscu. 
Astăzi, 12 aprilie 2013, în vizită la noi au fost elevii claselor I-A, I-C, ghidaţi fiind de învăţătoarele Rotaru Oxana, Garaz Eleonora şi de bibliotecara Golovatenco Aculina de la Liceul Teoretic "Mihai Eminescu", şi câţiva elevi din cl. II de la Şcoala Nr. 90, ghidaţi fiind de învăţătoarea Plamadeala Rodica.
Aceşti pici, însetaţi de a descoperi lucruri noi, pentru prima dată au păşit pragul lăcaşului Centrului Academic Emienscu. Curiozitatea atât de mare fiind s-au acomodat repede cu biblioteca, cu echipa noastră s-au familiarizat. Aflându-se pentru prima dată aici, au făcut cunoştinţă încă din hol cu expoziţia de fotografie ale lui V. Şoimaru, au descoperit baştina lui Mihai Eminescu, locurile pe unde a fost poetul. Au devenit posesori ai cardului nominal B.M. "B.P. Hasdeu". După care s-au aşezat în sală, aşteptând cuminţi surpriza promisă de către echipa Centrului Academic Eminescu. Surpriza fiind: "La sfat cu metafora Renatei Verejanu", au cunoscut-o în mai deaproape pe mama "Micului Prinţ".
Sala a fost arhiplină, a fost foarte frumos, o atmosferă plăcută şi cu un dialog care a dat roade şi a descoperit noi talente.
Mai jos vă prezentăm câteva fragmente din întâlnirea de astăzi iar mai târziu veţi afla mai multe detalii despre evenimentul care s-a petrecut astăzi.
D. Ţurcanu

9 apr. 2013

Descoperă Opera Eminescu împreună cu noi

Se simte că e primăvară şi că studenţii sunt în căutarea operelor celebre. Astăzi Centrul Academic Internaţional Eminescu a fost gazda unui grup de studenţi de la USM, anul II, facultatea Litere. Îndrumaţi fiind să viziteze Centrul Eminescu de profesoara Tamara Cristei. Scopul acestei vizite neplanificate la noi a fost acela, de a face cunoştinţă cu întreaga operă eminesciană, de a-l descoperi din toate unghiurile existente şi să alcătuiască după aceasta o autobibliografie. Elena Dabija, directoarea CAIE, cu cea mai mare satisfacţie şi plăcere le-a vorbit despre cărţile pe care le deţine Centrul, istoria bibliotecii. Au făcut cunoştinţă cu capodoperele eminesciene, cu manuscrisele, cărţile rare, vechi. L-au descoperit pe Eminescu: în filatelie şi cartofelia universală, medalii Eminescu în întreaga lume, poeziile sale traduse în mai multe limbi, în grafica mondială, în pictură, pe meridianele lumii. Au cercetat critica, studiile elaborate de către eminoscologi etc. A fost o deschidere către lumea lui Eminescu, o dezvăluire a unor laturi neştiute şi necunoscute  de ei. 
Mihai Eminescu...
D.V.

Galerie foto:


INCREDIBIL DAR ADEVĂRAT...

Centrul Academic Internaţional Eminescu vă pune la dispoziţie o informaţie explozibilă, una care poate nu toţi o ştiu:
Prin anii 2008 pe 17 iunie a fost în vizită la noi  Ion Cotună, doctor în ştiinţe agricole. Ion Cotună ne-a lăsat şi un autograf: "Ca amintire Centrului Academic în numele lui M. Eminescu". Aceste soiuri de flori-stînjenel este denumit în cinstea Marelui poet scriitor al neamului Român. De la doctorul în ştiinţe agricole decorat cu "meritul civic" Ion Cotună.



8 apr. 2013

Copiii Chişinăului citesc o carte sau CAIE în parteneriat cu Liceul Teoretic "Mihai Eminescu"

E primăvară şi e 2013. Cu toţii suntem la curent că există un program de lectură "Copiii Chişinăului citesc o carte". Iată că anul acesta este a 8-a ediţie de când şi-a început activitatea acest program. B.M. "B.P. Hasdeu" propune spre lectură anul acesta, cartea "Vornicel la nunta badei" (poveste cu întâmplări hazlii şi-o nuntă de ciocolată în clasa întâi) de Victor Dumbrăveanu.
În scopul promovării acestei cărţulii, Centrul Academic Internaţional Eminescu, a dat start prezentării cărţii "Vornicel la nunta badei". CAIE fiind în parteneriat cu Liceul Teoretic "Mihai Eminescu", a organizat o activitate extramuros de prezentare a cărţuliei, la Liceul Teoretic "Mihai Emienscu", elevilor claselor a IV-B şi a IV-C fiind ghidaţi de către învăţătoarea Valentina Munteanu şi bibliotecara Aculina  Golovatenco. 
Colega noastră, Maria Chirilă, bibliotecar principal, a fost cea care i-a vizitat pe aceşti micuţi dornici de lectură şi timp de 1 oră, au intrat în regatul poveştii, întregii derulări frumoase. Copiii au fost impresionaţi de carte, de momentele hazlii, care erau descrise, şi au început şi ei să-şi povestească peripeţiile lor pe care le-au făcut în cl. I. În această carte au simţit ceva comun cu ei, propriu.
Cartea "Vornicel la nunta badei", conţine 29 de poveşti, paginile sunt urmate de imagini frumos ilustrate, ce atrag privirea şi dau frâu liber imaginaţiei, imaginile fiind ale pictorului Simion Coadă. Personajul principal este Onuţ şi toată acţiunea se desfăşoară în jurul lui. Este o carte captivantă, care trezeşte curiozitatea şi are priză la cititor. O carte care dă posibilitate copilului să descopere lumea din mai multe unghiuri, îl face cunoscut şi-l familiarizează cu tipuri umane şi relaţii sociale, contribuie la o mai bună dezvoltare a gândirii şi a imaginaţiei. Deci, o carte care formează caracterul copilului, a personalităţii lui, a valorilor umane, morale, a bunului simţ, curajul şi respectul etc.
Vă aşteptăm la bibliotecă, vă aşteptăm în lumea poveştilor şi a cărţilor. Trebuie neapărat să faceţi cunoştinţă cu Onuţ, aşa cum au făcut-o elevii de la Liceul Teoretic "Mihai Emienscu".
 Lectură placută!
Diana Vasilos














3 apr. 2013

Ştiaţi oare că?...

Cine a fost A. Guillermou?
Alain Guillermou (n. 1913 - d. 1998) a fost un lingvist francez, profesor de limba română
la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale, INALCO) din Paris și eminescolog.
Să o luăm de la început. Prof. A. Guillermou - n. 1913, în sudul Franţei. Şi-a făcut studiile la celebra Şcoală normală superioară, unde a intrat prin concurs. În acea şcoală - se formau mulţi savanţi şi cercetători francezi.
A învăţat singur l. română, la sfârşitul anului (când a început să studieze) s-a prezentat la un examen în faţa temutului romanist de la Paris, specialist în l. română, care-l pune în faţa textelor din Sadoveanu, pentru a constata priceperea lui în l. română, apoi în 1935, pentru a-i acorda o bursă la institutul francez de la Bucureşti.
Pentru doctorat îşi alege o teză asupra lui Eminescu: Poeziile lui Eminescu trebuie privite cu alţi ochi, mai ales cum ele, ca o plantă cresc din pământul hrănitor specific: sufletul, imaginaţia, geniul poporului român! Teza de doctorat pe care prof. Alain Guillermou a prezentat-o la Sorbona în 1962 asupra operei poetice a lui Eminescu cuprinde analiza amănunţită a creaţiei lui Eminescu, tipărită în cele cinci volume ale ediţiei academice Perpessicius.
"Autorul a depus şi o apreciabilă muncă de traducător: din Mircea Eliade. Cartea de faţă demonstrează de prim rang a creaţiei lui Eminescu aşezând gândirea şi arta poetului nostru naţional pe cea mai înaltă treaptă a culturii europene. Prin asta e şi un vrednic mesager al spiritualităţii româneşti în lume, câştigându-şi dreptul la gratitudinea românilor de pretutindeni - ea, cartea şi autorul Alain Guillermou" (Gh. Bulgăr)
"Nu mă miră faptul că românii se recunosc ei înşişi în omul Eminescu şi în opera lui, pentru că acest om şi această operă au izvorul direct din glia materială şi spirituală românească" (A. Ghillermou).
Sursa: Geneza interioară a poeziilor lui Eminescu

2 apr. 2013

Noi dimensiuni ale mitului Mihai Eminescu...

Eminescu poet naţional şi universal de o mare amplitudine intelectuală şi de un enciclopedism rar întâlnit, o dovadă a acestei erudiţii sunt cele 44 de caiete (acum în fondul Academiei Române) pe care Noica le numea miracolul culturii române. Eminescua devenit mit sau a fost facut mit? O întrebare care a iscat multe răspunsuri care la rândul lor au dus la şi mai multe întrebări.
Mitul Eminescu este format dintr-un interesant binom: mitologic şi mitologizat. Primul cuvânt se referă la omul care a devenit un mit al doilea  la opera sa care este temelia şi filonul central al mitului. Poetul este privit ca Demiurgul literaturii române, fondatorul limbii literare române.
Demitizarea poetului a început când s-a descoperit că opera sa este formată şi din altceva în afară de poezie. Unul dintre marii ziarişti ai istoriei noastre este Mihai Eminescu, poate cel mai mare. Articolele sale sunt pline de idei politice de primă însemnătate pentru epoca în care a trăit, începutul modernizării României. Acuzaţiile de xenofobie, anti-semitism, naţionalism patriotard au fost prezente încă din perioada când activa ca ziarist la Timpul, între anii 1877-1883. Acuzaţia este una gravă care şi acum apasă asupra spiritului poetului. Manifestările sale de revoltă nu au fost îndreptate împotriva unor popoare ci a unor idei, ca o paranteză referitoare la ura sa faţă de greci reamintesc că marele său prieten Ion Luca Caragiale era de origine greacă.
Noua dimensiune a mitului eminescian trebuie sa fie una nu îndreptată asupra omului şi operei ci a ideilor pe care le-a promovat. Să nu uităm că orice popor are parte de trădătorii, mişeii şi hoţii săi, iar Eminescu a a acuzat hoţia, micimea, ignoranţa, suferinţa provocată de oameni altor oameni. Opera sa este străbătută de o lumină pur umanistă. El nu este nici naţionalist, nici anti-semit, nici xenofob, cei care îl acuză de acest lucru fac un mare păcat ignoră dimensiunea universală a umanismului, iar Eminescu are o dimensiune universală, din India până  pe malurile Rinului. O altă dimensiune importantă a mitului eminescian este dimensiunea socială şi capacitatea de educare. Spiritului eminescian este străbătut de valori române care sunt în concordanţă cu valorile tuturor popoarelor ce au conştiinţă istorică: cultul eroilor şi al ruinelor, folclor, mituri fondatoare şi istorie.
Este drept că foarte mulţi istorici, în secolul în care trăim, dar şi diverşi specialişti aferenţi vor accentua  fenomenul demitizării istoriei. Vreau să trag un semnal de alarmă, miturile nu au făcut rău ci utopiile. Este drept utopiile se construiesc cu mituri, dar nu trebuie să permitem fabricarea unor mitologii periculoase, în cazul de faţă anti-semitismul eminescian. Numai o scurtă privire prin vasta sa opera poetică şi nu numai  ne subliniază profunda cunoaştere a Bibliei şi a civilizaţiei evreieşti.
Eminescu nu ar trebui caracterizat prin mit ci prin geniu, dar cum mai degrabă se naşte o nouă galaxie de cât un geniu(parafrazându-l pe marele poet) geniul este mitic nu şi mitologizat. Mitologizarea este o manipulare a faptelor într-un interes privat, a faptelor şi acţiunilor  cu orice fel de caracter. Eminescu nu trebuie mitologizat ci transformat în Mit Fondator al culturii române. Nu credeam să învăţ a muri vreodată, iată că acest genial vers ne explică natura fiinţei poetului, un geniu trebuie să aibă cunoaşterea absolută, iar absolutul se găseşte doar în abisul morţii, în noaptea eternă, în visul universal al liniştii, în Parnasul etern al poeţilor, în Rai.
Sursa: http://www.bookiseala.ro