31 ian. 2014

Mihai EMINESCU și Ion CREANGĂ : veșnicia unei prietenii


29 ian. 2014

Mărturii ale lui Ioan SLAVICI despre Mihai EMINESCU

 de o fire impulsivă, cu mintea luminată, cu sufletul plin de duioşie şi cu o extraordinară cultură generală, era nesecat în gândire, iar Caragiale, care puţine învăţase, dar pentru toate îşi avea mintea deschisă şi toate era în stare să le înţeleagă din puţine vorbe, era încântat şi sta în faţa lui cu ochii scru­tători, hâtru nesăţios, care toate vrea să le afle.”

28 ian. 2014

G. Panu,”Amintiri de la Junimea din Iaşi”, “Sărmanul Dionis”

Succesul însă cel mare pe care l-a avut grupul al cărui preşedinte era dl. Nicu Gane a fost cu ocazia cetirei faimoasei nuvele a lui Eminescu, Sărmanul Dionis. Această nuvelă a întrecut ca elucubraţie filosofică tot ce se produsese până atunci la „Junimea”. Şi dacă ea nu ar fi limba, acea limbă frumoasă a lui Eminescu – însă limbă cu pretenţie şi emfatică în Sărmanul Dionis –, nuvela ar fi fost considerată ca o extravaganţă a unui ascet, torturat de foame, de sete şi de abstinenţă şi slăbit prin flagelaţiuni zilnice.
Într-o seară mă duc la „Junimea”, dl. Pogor ne spune:
— Astă-seară avem lectură, Eminescu citeşte o nuvelă; Maiorescu, care a cetit-o, spune că-i o capodoperă.
Eminescu, răsturnat într-un fotoliu, şedea plictisit şi indiferent la ce se petrecea în juru-i. Dl. Maiorescu soseşte.
— Ei, Eminescule, zice dl. Iacob Negruzzi, haide vino şi începe.
Eminescu îşi trage un scaun lângă masă, scoate manuscrisul din buzunar şi începe a citi:
…şi tot astfel dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De aş avè trei ochi, aş vede-o şi mai mare, şi cu cât mai mulţi ochi aş ave, cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu ar păre mai mari. Cu toate astea, născut cu mii de ochi, în mijlocul unor arătări colosale, ele toate, în raport cu mine, păstrându-şi proporţiunea, nu mi-ar păre nici mai mari, nici mai mici de cum îmi par azi. Să ne-nchipuim lumea…
Şi pe această temă, Eminescu continuă, continuă a ceti.
Noi ne uitam unii la alţii, cei opt deveniseră treizeci, neştiind ce este aceasta şi unde are să ajungă. Tocmai târziu, Eminescu începe a ne da explicaţia acestei metafizice, cetind că eroul lui, Dionis, era un copil orfan, îmbuibat de teorii metafizico-astrologice, locuind într-o casă ruinată şi având de la părinţi o singură suvenire, un portret al unei figuri, semibărbătească, semifemeiască, dar mai mult bărbat decât femeie, de vreme ce era portretul tatălui său mort tânăr.
Am respirat cu toţii. Iată-ne, ne ziceam noi, readuşi pe pământ; de acum nuvela are să fie nuvelă, să ne aşteptăm la intriga ei, căci pe erou îl cunoşteam.
Cei treizeci deveniră iarăşi opt, dezarmând: chiar dl. Nicu Gane, prezidentul, îşi mai descreţi sprâncenile. Iar caracuda, care fusese cu desăvârşire intimidată de filosofia lui Eminescu, începu a tuşi, mişcându-şi imperceptibil scaunele ca să se apropie. Mirmilik uită ca să-şi smulgă musteaţa.
Aş, era o simplă acalmie. Cei opt trebuiau să aibă în seara aceea mult de furcă.
Eminescu reîncepu citirea. Sărmanul Dionis intrând în odaia lui săracă, ia o carte de astrologie şi începe, citind, a medita, uitându-se la constelaţiunile zugrăvite: „Cine ştie dacă în cartea aceasta nu e semnul ce-i în stare de a te duce în lumi care se formează aievea, aşa cum doreşti” etc.
— Na, iarăşi filosofie, zise încet dl. Nicu Gane.
Noroc că imediat Eminescu începe a citi: „că în faţa casei sale era o locuinţă frumoasă şi că pe fereastra deschisă se aude sunetul unui piano, un glas fraged şi plăcut şi se zăreşte chiar silueta unei fete gingaşe”.
Aici, din nou uşurarea ne ridică grija; evident că o intrigă amoroasă era să se lege între sărmanul Dionis şi fata bogată şi frumoasă.
Aş, eroare! Cum dispare fata de la fereastră, sărmanul Dionis se înfundă în privirea liniilor roşii zodiace, liniile încep a se mişca şi a se învârti cu mare repeziciune, mintea lui Dionis este târâtă cu dânsele, o mână nevăzută îl atrage în trecut sub vârtejul liniilor zodiace şi deodată sărmanul Dionis vede domni în haine de aur, şi samur, stând pe tronurile lor vechi, vede divanuri de oameni bătrâni, popor de oameni creştini intrând în curtea domniei. Liniile roşii se opresc din mişcarea lor şi atunci un glas misterios întrebă pe Dionis:
— Unde voieşti să stăm?
— Sub domnia lui Alexandru cel Bun, răspunse Dionis.
Imediat Dionis se vede transformat într-un călugăr numit Dan, răsturnat pe un fân cosit proaspăt, pe un apus de soare.

24 ian. 2014

Miracolul unei eterne iubiri: Mihai Eminescu – Veronica Micle

   Ultima zi din cadrul Săptămânii Uşilor Deschise, a fost marcată prin întâlnirea: „Miracolul unei eterne iubiri: Mihai Eminescu – Veronica Micle” cu jurnalistul şi scriitorul Dumitru Mămăligă.
   Dumitru Mămăligă s-a născut în anul 1956, satul Bălăureşti, Nisporeni. Absolvent al Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea Jurnalistică. Din 1983 angajat la Compania Teleradio Moldova. Comentator şi autor de emisiuni radio şi TV.
A realizat reportaje de la evenimente de epocă, interviuri cu personalităţi marcante: Ion Raţiu, Ana Blandiana, Ion Druţă, Ion Ungureanu, Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Nicolae Dabija etc.
Pentru început, elevii clasei a XI-a ai Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” au făcut cunoştinţă cu toate cărţile şi documentele pe care le deţine Centrul Academic Eminescu despre Mihai Eminescu, Veronica Micle cât şi despre relaţia celor doi. Doamna Dabija, le-a prezentat acestora ineditele volume „Dulcea mea doamnă/Eminul meu iubit”; „Cartea regăsirilor„ de N. Georgescu; „Mărturii” deAugustin Z.N. Pop; „Cartea despărţirilor” de N. Georgescu; „Confesiuni Epistolare” de Dumitru Păsat;  „Poezii” de Veronica Micle; „Mihai Eminescu- Veronica: romanul unei patimi” de Victor Crăciun; Corespondenţa dintre cei doi, „Raze de lună”  de Veronica Micle; etc. Aşa cum istoria universală a reţinut şi mari iubiri precum: Romeo şi Julieta sau Esenin şi Isadora, la fel au intrat în legendă ţinându-se de mână şi îndrăgostiţii - Eminescu şi Veronica.
   Dumitru Mămăligă a vorbit în special despre cartea „Eminescu şi Veronica: Poveste de dragoste”.
„Am fost preocupat de Eminescu, în special de relaţia dintre el şi Veronica Micle. M-a interesat această relaţie pentru că marii scriitori, datorită dragostei, creează intens şi cu multă pasiune. Dacă nu l-aş fi descoperit pe Eminescu, nu ştiu dacă aş fi devenit scriitor. M-am regăsit în opera lui Eminescu, pentru că, aşa cum spunea marele poet: «Eu sunt în tot şi toţi sunt în mine». Am fost marcat de personalitatea lui Eminescu, am studiat tot ce-a scris el. Eminescu era un om curajos, umblând cu broşuri cu caracter naţional, în timpul în care acestea erau total interzise. Referitor la drama trăită de poet, societatea a făcut ca ei să nu fie împreună. Căsătorită prematur cu Ştefan Micle, Veronica a descoperit adevărata dragoste abia atunci când l-a cunoscut pe Eminescu. Ea l-a îndrăgit numai dintr-o poezie, fără să-l vadă iniţial. Pe parcurs, participau împreună la diferite serate muzicale. Nu puteau
să ascundă dragostea lor de ochii lumii. Apoi, Caragiale a intervenit cu lucruri urâte, Eminescu a devenit gelos. Geniul Eminescu era o persoană foarte sinceră, aborda diferite teme cu Veronica, de la literatură, istorie, artă până la politică. Veronica a devenit nemuritoare prin Eminescu.
Această dragoste atât de frumoasă, intensă dar interzisă şi imposibilă a format drama celor doi. Dat fiind faptul că Veronica l-a iubit nespus pe Eminescu, s-a stins din viaţă la scurt timp după moartea poetului. Atunci când Veronica a citit pentru prima oară poemul «Luceafărul» a plâns, pentru că ştia faptul că acest poem este despre ea. De altfel, poemul «Luceafăru»l a fost inspirat din «Legenda Luceafărului». Ion Creangă, bunul prieten al lui Eminescu o susţinea pe Veronica susţinând şi încurajând astfel relaţia dintre ea şi Eminescu.”
   Nicolae Dabija, poet, eseist şi crtitic literar afirma că:  ”E o carte a unor realităţi devenite favorabile sau potrivnice iubirii datorită căreia fiecare dintre cei doi mari îndrăgostiţi fac, în literatură, parte unul din destinul celuilalt. O carte care întreţine legenda pe nume "Eminescu şi Veronica".
Iubirea fundamentală a vieţii lui Eminescu a fost Veronica Micle. Despre viaţa poetului s-au scris şi se vor scrie cărţi, pentru că nu putem rămâne impasibili faţă de tot ce-a reprezentat Eminescu.

Echipa Centrului Academic Internaţional Eminescu le muţumeşte tuturor pentru prezenţă!
Aşteptăm cu drag iubitorii de carte să ne viziteze!


Publicat de I. Ţurcanu

Eminescu-i nemurire: perspectivă dialogică

Pentru Centrul Academic Internaţional Eminescu este o zi deosebită, a IV-a zi din cadrul Săptămânii Ușilor Deschise cu genericul: "Eminescu-i nemurire." Din dorința de-a pătrunde în tainele literaturii și mai ales, în viața și opera lui Mihai Eminescu, a fost organizat colocviul: "Eminescu-perspectivă dialogică" . Prezidiul a fost format din academicienii Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Valeriu Matei, reputatul eminescolog
Theodor Codreanu, tânărul profesor  universitar şi critic literar Adrian Gelu-Jicu cât și directorul Centrului Academic Eminescu, Elena Dabija. În speranța că se va perpetua la nesfârşit etatizarea marelui poet Eminescu, accentul, s-a pus în special pe Eminescu - şi mai ales pe publicistica eminesciană și ideea acestuia asupra naționalismului și integrității.
Acad. Mihai Cimpoi a salutat audiența adresându-se într-un mod familiar și călduros cu "dragi prieteni ai lui Eminescu". Domnul Cimpoi a vorbit despre integritatea europeană cât și despre faptul că Eminescu accepta ideea de Ligă Europeană, idee de altfel transpusă în publicistica sa, în care se referea la deschiderea României spre alte popoare. Acest subiect va fi discutat și la a III-a Ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor.
Profesorul Theodor Codreanu unul dintre intransigenţii apărători ai lui Eminescu, cu verva și darul polemic, cu dragoste de Basarabia și Eminescu, a lansat cartea "Basarabia eminesciană". Domnul Theodor Codreanu a primit recent Premiul “Titu Maiorescu” din partea Academiei Române. Distincţia înnobilează
excelenţa în cercetarea literară cu privire la poetul Mihai Eminescu.
Adrian Gelu-Jicu a lansat cartea "Coordonate ale identităţii naţionale în publicistica lui Mihai Eminescu". Această carte se raportează polemic şi argumentat la cei care nu cunosc, cunosc parţial sau foarte bine publicistica eminesciană, dar şi la detractorii lui Eminescu sau la cei care s-au folosit de Eminescu citând trunchiat din articolele sale și scoţând idei din context, ascunzând astfel adevăratele ideologii ale poetului.Volumul impune întoarcerea la textele eminesciene, la contextul românesc şi european pe care le-a generat. Adrian Jicu reuşeşte să-şi drapeze ştiinţa de carte sub voalul unei literaturi de cea mai bună calitate.
Scriitoarea Renata Verejanu, prezentă la această întâlnire a ținut să precizeze că "Eminescu ni l-a dat pe Mihai Cimpoi". Cu  ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondarea cenaclului Grai matern, i-a oferit domnului Nicolae Dabija o diplomă. Scriitoarea și-a prezentat noua carte "Ofranda omeniei", (reținută un deceniu și editată la Chișinău în 1989, cu grafie chirilică) editată la ed. TIPO MOLDOVA (Iași, România, 2013, 430 pagini), dăruindu-i un exemplar domnului Codreanu.
Fidelul nostru cititor, Naitan Negară, elev în clasa a III-a a Liceului Teoretic "Liviu Rebreanu", ne-a delectat cu o recitare impecabilă a poeziei "Amorul unei marmure" de Mihai Eminescu.
Un moment de mare priză la public a fost apariţia compozitoarei, interpretei, poetei, dirijorului de cor, profesoarei, Daria Radu, care a reușit să-i sensibilizeze pe toți cu interpretarea de excepție la pian a piesei: 
"Dragostea poetului" - piesă despre dragostea lui Eminescu
pentru Veronica Micle cât și piesa "Limba maternă" de Dumitru Matcovschi.
 Din dorința de-a ni-l prezenta pe Eminescu în chipul unui formator de opinie ce va construi un discurs identitar, domnul Jicu a vorbit despre volumul domnului Codreanu "Basarabia eminesciană". "Din multitudinea de teme pe care le abordează Eminescu, Theodor Codreanu se oprește la articolele despre Basarabia. Basarabia, după cum afirmă Adrian Jicu, "este o parte esențială în integritatea europeană". Eminescu vrea să sublinieze faptul că Basarabia este bucata din Sud, restul e Moldova lui Ștefan cel Mare. T. Codreanu nu se oprește numai la inventarierea articolelor lui Eminescu, ci urmărește evoluția acestui subiect. Argumentele sunt obiective, pe baza unor documente concludente. Cartea "Basarabia eminesciană" merită să fie citită și tratată ca atare."
Acad. Nicolae Dabija, după cum spunea însuși Acad. Mihai Cimpoi, "scrie publicistică în spiritul publicisticii lui Eminescu". "Noi, basarabenii, trebuie să-l apărăm pe Eminescu căci el ne-a apărat pe noi. Trebuie să-i fim recunoscători, datorită lui am reconstituit limba română. Basarabenii au un cult, pe Eminescu căci Eminescu a eminescianizat Basarabia. Prin intermediul lui Eminescu am supraviețuit. Putem învăța dragostea de țară și de neam de la Eminescu."
Acad. Nicolae Dabija a vorbit despre volumul-miniatură dedicat marelui poet "Mihai Eminescu, un poet de mâine. Asasinarea lui Eminescu". Cea din urmă, "Asasinarea lui Eminescu " se datorează lui Theodor Codreanu. A ținut să precizeze faptul că Acad. Mihai Cimpoi a realizat un dicționar enciclopedic - o operă fundamentală, de referinţă, care ne introduce în universul eminescian spre descifrarea multor enigme de care a avut parte în viaţă şi care încă îi mai înconjoară opera, provocând orgolii şi contestaţii fără temei.
Acad. Theodor Codreanu a vorbit despre cartea dumnealui "Basarabia eminesciană". "Cartea o leg de ansamblul publicisticii lui Eminescu. O arie deosebită de cuprindere istorică este în Eminescu. Nici un istoric n-a scris atât de bine despre Basarabia. Îmi sprijin cartea pe 3 piloni: Mihai Eminescu, Constantin Stere și Paul Goma. Eminescu are o solidă pregătire în drept. Problema publicisticii lui Eminescu revine mai cu seamă în ultimii ani." Domnul Codreanu redimensionează, sub semnul unei cărți complexe, conceptele de naţiune, naționalism, identitate naţională. Despre cartea lui Adrian Jicu, domnul Codreanu a spus: "Ideea de național în Europa nu contravine spiritului european, aceasta este ideea pe care o pledează prin intermediul publicisticii lui Eminescu. Adrian Jicu aduce un arsenal foarte bogat de argumente. Așa cum spunea marele poet «Suntem români și punctum!» Apreciez detașarea, echilibrul și faptul că vine cu argumente solide. Adrian Jicu e un intelectual vertical, care cunoaște cultura românească în context european." Acad. Mihai Cimpoi a precizat că :"Adrian Jicu abordează publicistica eminesciană sistematic."
Adrian Gelu-Jicu, l-a citat pe Eminescu: "Iar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel, / Nu slavindu-te pe tine... lustruindu-se pe el." "Ideea cărții s-a născut la Iași, în cadrul Colocviului Național Studențesc "Mihai Eminescu", ediția 38. O carte despre publicistica lui Eminescu era necesară, pornind de la ideea identității, naționalismului, acestea fiind probleme actuale. Eminescu apăra valorile românești. Mihai Eminescu este un mare constructor al identității, el n-a acceptat niciodată compromisul, rămânând vertical. "
Acad. Valeriu Matei, director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, a vorbit despre suita Unirii
Principatelor Române de la 24 Ianuarie 1859. Domnul Matei susține ideea de cunoaștere adecvată a culturii și istoriei naționale. Despre cartea domnului Codreanu nu a putut să spună decât că: "Problemele cu care s-a confruntat Eminescu, ne confruntăm și noi, căci, din păcate, nu și-au găsit rezolvare în timp. Theodor Codreanu a făcut o analiză în profunzime a publicisticii eminesciene. Eminescu face o filosofie a istoriei. Naționalismul a construit Europa modernă. Națiunea este un organism vital, viu ce nu poate să dispară. Cultura trebuie s-o cunoști, nu s-o clasifici."
Natalia Țurcan, cu o feerie literară, a recitat un fragment din "Scrisoarea a III-a". Cu un omagiu şi apreciere a operei marelui poet, Natalia a interpretat la pian poezia "Numai poetul" de Mihai Eminescu, muzica aparținându-i talentatei noastre cititoare.
O surpriză inedită a fost Ansamblul folcloric "Băcițele" care au interpretat romanțele "Pe lângă plopii fără soț" și "De ce nu-mi vii?". Și pentru că a fost vorba de dragoste de neam, de țară, de poet, de artă, de carte, au mai interpretat piesa: "Spală-mă în râul dragostei". Ansamblul a fost recompensat cu o diplomă pentru promovarea culturii.
Și pentru că Centrul Academic Eminescu nu duce lipsă de cititori talentați, Oxenti Constantin-Eduard, elev al Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu” a recitat un fragment din "Călin".
Sala a fost arhiplină de personalități și admiratori dornici să păstreze vie amintirea vieţii şi operei poetului. Opera lui Mihai Eminescu este îndrăgită din generaţie în generaţie, pentru că este profundă prin conţinut! Poeziile sunt melodioase şi feerice prin metaforă şi uşor de memorat, fiind un bun remediu pentru suflet. Eminescu este un izvor nesecat, aşa se explică de ce oricât de mult s-a scris şi se va scrie despre el, niciodată nu-i vom cunoaşte toate “feţele”.

Irina Ţurcanu

22 ian. 2014

Eminescu în limbaj plastic: modelare spirituală a neamului

   Într-o ambianță deosebită, cu participarea unui public numeros, iubitor de carte, literatură, pictură, artă și frumos, s-a desfășurat a 3-a zi din cadrul Săptămânii Ușilor Deschise, cu genericul: „Eminescu în limbaj plastic.”
 
 La ora 10 am avut ora de lectură: „Darul lui Eminescu” cu grupa nr. 10 a Grădiniței nr. 40, împreună cu dna Eudochia Josan.
Dna Maria Chirilă, bibliotecar principal, le-a prezentat cărțile „Unde ești copilărie?” și „Luceafărul” de Mihai Eminescu. Spre suprinderea noastră, copiii ne-au recitat câteva poezii de-ale marelui poet: „Codrule, codruțule”,  „Somnoroase păsărele”, „Colinde, colinde”.
   La ora 13:30 am avut o întâlnire cu genericul: „Cugetări eminesciene – modelare spirituală a neamului.”
 Oaspetele căreia a fost Tudor Palladi, eseist, poet, critic literar, traducător, editor. Invitate fiind clasele a X-a ale Liceului Teoretic „Mihai Eminescu”, împreună cu doamnele Ceban Rodica şi Berdan Silvia. Așa cum am putut constata cu prilejul altor întâlniri cu scriitori, fiecare volum de poezie ne demonstrează un adevăr incontestabil, vechi de veacuri: poezia este vie, este veșnică, ea va trăi mereu, deși asaltul civilizației pare că distruge tot ce înseamnă candoare, lirism, sensibilitate. Poeziile sunt concepute sub semnul unui har indubitabil, domnul Palladi stăpânind tehnica versificației clasice cât și versul liber, modern.
Dragostea de țară, de neam, de limbă, natura în toată splendoarea ei reprezintă marile teme pe care le abordează Tudor Palladi. Cu o profundă dragoste de Eminescu le-a vorbit elevilor, domnul Palladi, afirmând că: „Cugetările lui Eminescu oglindesc înțelepciunea poporului român. Eminescu ne poate apropia oricând și oriunde, pentru că Eminescu este o experiență milenară a poporului român.”
O altă dovadă a aprecierii operelor marelui poet este faptul că, scriitorul folosește atât de des motto-uri din cugetările lui Eminescu. Poetul a destins puțin audiența cu amintiri din copilăria dumnealui, din perioada anilor de școală când abia l-a descoperit pe Eminescu și l-a studiat cu mare drag, căci, cum spunea însuși poetul „Eminescu este un izvor în care s-a cristalizat limba literară românească.” Eminescu pentru domnul Palladi a fost un părinte spiritual, un pilon al literaturii clasice, literatura clasică reprezentând cel mai mare monument al nostru.
Un mod prin care Tudor Palladi se deosebește de alți scriitori este faptul că fiecare carte a dumnealui se termină cu un acrostih. Ajungând la finalul întâlnirii, scriitorul l-a citat pe Eminescu: „În afară, tu nu ai nici o moștenire.”, îndemnându-i pe elevi să-și găsească liniștea interioară, pacea sufletească, să aibă grijă de conștiința sa și întotdeauna să urmeze calea ce dreaptă. Elevii au venit cu o multitudine de întrebări, la care poetul a răspuns foarte sincer și degajat. „Unde ați copilărit?”, „Ați dorit de mic să deveniți poet sau pe parcursul anilor studenției?”, „Din care cititori v-ați inspirit?”, „Ce texte traduceți și din ce limbă?”,„Ce părere aveți despre moartea lui Eminescu?”, etc.
Dna Elena Dabija, director al Centrului Academic Eminescu a mulțumit tuturor pentru prezență afirmând : „Cuvintele despre cărți, suflet, gândire, ne-au îmbogățit.”
   La ora 15 a urmat întâlnirea cu genericul:„Eminescu în limbaj plastic.” invitat fiind pictorul Mihai Mireanu – membru titular al UAP RM, membru al AIAP UNESO Paris, membru fondator al Asociaţiei Caricaturiştilor din RM, maestru în artă.
Fiecare om de artă, atunci când creează pune o bucată de suflet în creația sa. Cu această
ocazie pictorul a vrut să dea un imbold prin operele sale pentru generația în creștere ca să iubească frumosul. Elevii clasei a VI-a  ai Liceului Teoretic „Nicolae Iorga”, împreună cu dna Eugenia Stamate, au fost încântați să cunoască asemenea personalitate, pentru că aveau nevoia de un model pe care să-l urmeze. Domnul Mireanu s-a oprit asupra operei eminesciene prin clasa a IV-a, participând la un concurs eminescian „Somnoroase păsărele”. Arta plastică în opera eminesciană a suferit restructurări pe parcursul anilor. Numai adevărații iubitori de Eminescu au reușit s-o ducă la cel mai înalt nivel pentru că nu toți se pot apropia de Eminescu decât dacă îl simți cu sufletul, prin imboldul eminescian, prin trăirea eminesciană. În același tandem, a fost prezentată Vlada Bușmachiu, elevă în clasa a VI-a a Liceului Teoretic „Spiru Haret”, cititoare fidelă a Centrului Academic Eminescu care a venit cu o expoziţie de pictură: „Fantezii şi inspiraţii”.
De la pictura sa de debut, creația Vladei a urmat o curbă ascendentă, modalitățile de creare
și exprimare a imaginilor devenind tot mai rafinate, mai elaborate.
Picturile ei propun o viziune originală, profundă, care o inspiră. Fiecare pictură demonstrează faptul că Vlada vădește o uimitoare capacitate confesivă pe care o transpune în desene și imagine artistică încărcată de simboluri, cu o aplecare specială spre, natură şi copilărie, – teme predilecte în întreaga creație a ei.
Centrul Academic Internațional Eminescu promovând astfel tinerele talente, dna Elena Dabija i-a dăruit acesteia volumele lui Mihai Eminescu "Opera poetică", "Legenda Luceafărului" şi o diplomă de merit. Cu această ocazie, invitaţii Vladei au venit cu o donaţie de carte menită să îmbogăţească fondul de carte al Centrului Eminescu.

Marcela Fărâmă


21 ian. 2014

Întâlnire de suflet cu Alexandru Plăcintă

Astăzi, la Centrul Academic Eminescu se desfăşoară a doua zi a Săptămânii Uşilor Deschise cu genericul: „Legenda geniului”, cu un program de activităţi culturale, menit să trezească interesul tuturor pentru literatură.
În această zi friguroasă de ianuarie, la Centrul Academic Eminescu a avut loc o întâlnire de suflet cu genericul: „Cărţile copilăriei” cu scriitorul, poetul şi pedagogul Alexandru Plăcintă. Un poet extraordinar care scrie poveşti şi poezii atât de frumoase. Cu o nespusă bucurie, au venit la această întâlnire elevii clasei a IV-a „A” ai Gimnaziului "Nicolae Costin" împreună cu învăţătoarele  Stela Chicerman şi Silvia Petcov.
Dotat cu un har artistic, cu o voce calmă, cu un tact pedagogic deosebit şi un limbaj accesibil elevilor autorul de creaţii pentru copii, Alexandru Plăcintă a ştiut chiar de la bun început să stabilească un contact strâns cu elevii, povestindu-le despre creaţia sa şi, ca motivare pentru aceştia, poetul a pregătit două cărţi: „Povestea focului” şi „Pomul fermecat” pe care, în cele din urmă, le-a dăruit clasei, pentru purtare exemplară cât şi pentru interesul faţă de creaţia sa.
Poetul şi-a început programul cu un recital, răscolind sufletele participanţilor cu poeziile: „Mama”,
„Vrăbiuţa”, „Visul unui iepuraş” şi „Vântuleţul”.  Le-a prezentat ilustraţii realizate de dumnealui, incluse în cărţi apoi a urmat un alt recital de poezii: „Pinguinii”, „Trenul”, „Nouraşul”. Elevii au fost plăcut surprinşi cu o nouă serie de ilustraţii. La finalul acestei întâlniri, poetul a permis copiilor să-i adreseze întrebări, curioşi, aceştia au răspuns pozitiv la provocare. Astfel, poetul a avut bunăvoinţa să răspundă la întrebări ca : „Când aţi scris primele poveşti, poezii ?”, „Cine v-a îndrumat să scrieţi ?”, „Câte poezii şi poveşti aţi scris ?”, „Ce vă inspiră ?” etc.
Această întâlnire s-a dovedit a fi o profundă lecţie de viaţă , dnul Plăcintă le-a vorbit elevilor despre fluturi, despre proprietatea acestora de-a trăi puţin dar atât de intens. Legenda fluturilor spune că, atunci când mor, fluturii se ridică la Cer ducând cu ei dorinţele oamenilor. Participanţii au făcut un exerciţiu de imaginaţie, vizionând imagini despre fluturi, şi ascultând splendida piesă semnată de Eugen Doga, „Dansul fluturilor”.
Această întâlnire scurtă a avut un impact semnificativ asupra elevilor, poetul vorbindu-le despre faptul că numai bunătatea şi dragostea va salva lumea, despre faptul că trebuie să ne ajutăm şi să ne susţinem prietenii şi persoanele dragi cât şi despre dragostea de carte.
Mulţumindu-le pentru atenţie, poetul i-a îndemnat pe elevi să fie cuminţi, să înveţe bine, să iubească cărţile şi să nu uite că arma lor este cunoştinţele. Cu ropote de aplauze, elevii i-au mulţumit domnului Alexandru Plăcintă pentru prezenţă.




Publicat de I. Ţurcanu

20 ian. 2014


„Călătorii în «natala mea vâlcioară»”

 
 Astăzi, Centrul Academic Internaţional Eminescu marchează prima zi a Săptămânii Uşilor Deschise, cu genericul: „Călătorii în «natala mea vâlcioară»”.
Invitata orei de lectură: „Legenda copilăriei lui Mihai Eminescu” a fost clasa a IV-a „C” a Liceului Teoretic Mihai Eminescu, împreună cu dna Galina Solocan. Moderatoarea acestei înâlniri, dna Maria Chirilă, le-a vorbit acestora despre fondarea Centrului Academic Eminescu, despre poet şi operele sale cât şi despre importanţa lui Eminescu pentru literatură,  spunând că : „Eminescu este tot ce avem mai sfânt, de aceea trebuie să-i cinstim opera.”
Despre Eminescu s-au scris diferite legende, astfel, elevii au ascultat entuziasmaţi basmul despre Eminescu de G. Bogza. Acestora li s-a vorbit despre ziua lui Eminescu, sărbătorită anual în cadrul Centrului Academic Eminescu. Elevii au făcut cunoştinţă cu toate cărţile scrise de marele poet. Dna Maria Chirilă le-a povestit şi despre prietenia dintre Mihai Eminescu şi Ion Creangă, despre filmul reprezentativ „Un bulgăre de humă” cât şi despre alte filme ce prezintă informaţii despre viaţa geniului Eminescu. Aceştia la rândul lor, au venit pregătiţi cu un recital de poezie, răsunâd frumos şi dulce cele mai dragi poezii ca: „Copii eram noi amândoi”, „O, rămâi”, „Pe lângă plopii fără soţ”, „Luceafărul”, „Lacul”, „De ce nu-mi
vii?”, „O, mamă...”, „De-aş avea”. Cu o deosebită plăcere, dna Chirilă le-a recitat poezia „Eminescu-i tot ce-avem mai scump” de Ilie. T. Zegrea, îndemnându-i pe aceştia să citească cărţi, pentru că ele sunt cele mai bune prietene ale omului, să-l promoveze pe Eminescu – poetul frumuseţii şi poetul dragostei.
Întâlnirea s-a încheiat în cele din urmă cu versurile lui Vasile Romanciuc :
Să-ţi fie atât de drag cuvântul,
Încât, atunci când îl rosteşti,
Să crezi că însuşi Eminescu
Ascultă ce şi cum vorbeşti…

Echipa CAI Eminescu, mulţumeşte elevilor cât şi doamnei Solocan pentru prezenţă!


Publicat de I. Ţurcanu

19 ian. 2014

Eminescu-i nemurire


Elena Dabija, director
    Ziua de 15 ianuarie-Ziua de naștere a lui MIHAI EMINESCU este declarată și Ziua Culturii Națioanle. În toată țara au avut loc momente și evenimente culturale dedicate acestui eveniment remarcabil și onorabil.
   De dimineață îndrăgostiții de Mihai Eminescu au venit la Centrul Academic Internațional Eminescu pentru a demonstra că sunt setoși de a sorbi din cultura națională și de a prezenta din repertoriul lor.
   Un eveniment deosebit cu genericul EMINESCU-I NEMURIRE a avut loc și în sala cu coloane a Centrului de Cultură și Istorie Militară, organizat de doamna Elena BASMAT-colaboratoarea Secției cultural-artistice la care am fost oficial invitată și la care au participat cursanți de la Academia Militară „Alexandru cel Bun” și elevi de la Liceul TeoreticMinerva”.
    În discursul meu am vorbit despre inaugurarea Centrului Academic Internațional Eminescu la 13 ianuarie 2000-an declarat Anul Eminescu de UNESCO, despre activitatea Centrului pe parcursul a 14 ani, despre colecția de documente valoroasă, despre universalitatea lui Mihai Eminescu, despre Congresul Mondial al Eminescologilor ș.a. Am prezentat și unele din edițiile reprezentative: Almanachiulu Societății Academice Socialu-Literare România Jună; Eminescu – Peste nemărginirea timpului: Propagarea operei în 64 de limbi și literaturi; Avatarii ale manuscriselor Eminescu; Eminescupururi tânăr: Dedicații lirice; Daghi, Ion. Eminesciana plastică: 39 Reflecții plastice la operele lui Mihai Eminescu; Ioniță, Nicolae. Mihai Eminescu în grafica mondială; Dulcea mea Doamnă, Eminul meu iubit; Ciobanu, Constantin. Mihai Eminescu în filatelia și cartofilia universală;Popa, Iulius.Medalii Eminescu în Moldova și în alte țări; Legenda Luceafărului și Poeme/Poèmes ș.a. 
    Am dăruit directorului Centrul de Cultură și Istorie Militară domnului colonel Vitalie CIOBANU volumele: Legenda Luceafărului și Poeme/Poèmes, ca opera eminesciană să fie studiată și cunoscută în rândurile ostașilor.
   Participanații la eveniment au avut onoarea de a o avea ca oaspete pe actrița Paulina ZAVTONI de la Teatrul Luceafărul, care le-a vorbit despre genialitatea și dragostea față de Mihai Eminescu, despre opera poetului de care este pasionată toată viața și a recitat din versurile îndrăgite: O, mamă, dulce mamă; Și dacă; Sonet; Sunt ani la mijloc; Mănușa ș.a
    Cu vocea sa splendidă, interpretul și laureatul a multor concursuri naționale și internaționale, Cristian PAPANAGA
a frapat publicul interpretând piesa Eminescu.
   Cu un recital literar-artistic au evoluat studenții de la Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă: Artur DUMANSCHI a recitat Odă în metru antic; Mihail MELNICIUC-Singurătate; Cristina UNTILĂ-Doina. 
   Conducătorul artistic și compoziorul Ștefan DIACONU a venit cu formația muzicală Tineri chitariști și au interpretat mai multe piese pe versurile lui Mihai Eminescu și Veronica Micle: Luceafărul, O, rămâi, Atât de dulce, Singură.
    În sală a fost expusă o expoziție de pictură eminesciană și a fost prezentat filmul documentar Mihai Eminescu
  Datorită doamnei Elena BASMAT am avut onoarea să fac cunoștință cu exponatele de la Centrul de Cultură și Istorie Militară și să conștientizez că avem o adevărată istorie a Armatei Naționale.
Informații despre eveniment puteți afla: