30 oct. 2014

Eu mă grăbesc, tu te grăbești...

În șirul manifestărilor  dedicate Anului Dumitru Matcovschi continuăm să publicăm lucrări dedicate Poetului. Astăzi, vă propunem un eseu semnat de cititoarea și prietena noastră Nătălița Țurcan care a luat premiul întâi la concursul Ars Adolescentina, etapa eseu. 

„Bucuraţi-vă prieteni, de prieteni şi de fraţi,
 Bucuraţi-vă de-un nume ce vi-i dat ca să-l purtaţi,
 Bucuraţi-vă de-un cântec, de-un amurg cu flori de tei
 Bucuraţi-vă o viaţă de lumina dragostei.”

                                             Dumitru Matcovschi
 Eu mă grăbesc să dau filă peste filă atunci când citesc o carte, tu te grăbeşti să alungi oră peste oră minutarul zilei, el se grăbeşte să măture an de an frunzele ruginite ale vieţii, noi ne grăbim să...cu toţii ne grăbim să pierdem ce avem mai scump. Ne grăbim să alungăm copilăria din suflet, ne grăbim să fugărim adolescenţa din cuget, ne grăbim să uităm bucuriile, ne grăbim să lungim grijile.
Iar într-o dimineaţă ne trezim bătrâni de tot, cu fiinţa obosită chiar şi de moarte, cu ochii stinşi, cu faţa palidă şi fără amintiri.  Zâmbim trist chipului din oglindă, nu ne mai recunoaştem nici măcar zâmbetul, dacă ar mai fi mama, probabil l-ar recunoaşte, ea cu siguranţă l-ar recunoaşte...
Îmi amintesc de o zi de vară cu soare,  era frumos ca  într-o poveste, lumea părea de o întindere nesfârşită, de o bucurie neîncăpătoare în piept, de o frumuseţe indescriptibilă şi de o magie ameţitoare. Atunci am întâlnit un om cu sufletul de toamnă şi m-am întrebat de ce este atât de modest, de tăcut. N-am mai avut timp să caut răspunsul, m-a fermecat felul lui de a fi. Deşi îi era greu să meargă umbra sa era dreaptă, şi văzând-o m-am îndreptat şi eu, inconştient. A întors privirea spre mine încet, m-a privit tăcut. Atunci a trecut pe lângă el un altcineva care vorbea tare, făcea mult zgomot şi l-a privit urât pe acel Om. Mă supărase privirea lui şi am încercat să-i spun ceva, dar omul tomnatec mi-a făcut uşor un gest cu mâna vrând să mă oprească, a vrut să spună: „Lasă-l că e nefericit, şi-a uitat norocul în sufletul de pâine al casei din care vine.”
Imaginea acelui „om de omenie” alcătuieşte pentru mine de atunci sufletul românesc. Suflet ce se ascunde în fiinţa ce-şi cunoaşte originea şi e mândră de ea, fiinţa ce-şi sfinţeşte părinţii, îşi cinsteşte fraţii, îşi iubeşte prietenii, fiinţa care are în suflet acea dragoste de aproape ce îi poate transfigura instinctul de conservaţie în cel de autosacrificiu. Am înţeles atunci şi de ce acel om frumos avea atâta tristeţe în zâmbet. Pentru că suferea de rănile poporului său, pentru că nu putea merge pe stradă fără să se întristeze de mizeria umană, dar nici fără să se bucure de mirosul teiului în floare. Paradoxul e că un suflet curat simte mai dureros neajunsurile dar se şi bucură mai mult de frumuseţea clipei.
Ştiu acum că acel om era unul dintre cei mai frumoşi pe care îi cunoscusem vreoodată. Avea o frumuseţe ca de Brâncuşi, care spunea că „trupul este frumos numai în măsura în care oglindeşte sufletul.” De la un timp mi s-a făcut dor să întâlnesc oameni frumoşi, din aceştia cu sufletul de toamnă, bântuiţi de gânduri, care sunt monumente vii, suferind cu adevărat doar pentru dramele poporului lor, fără să se consume pe nimicurile pământeşti ale vieţii. Mi-e dor să ştiu că trăiesc în aceeaşi ţară cu oameni de omenie, care au crescut copiii cu picioarele sprijinite de ţărână, dar cu ochii spre cer, care au sădit un nuc la poartă să le aline frunza durerile.  E o criză mondială de fapt, nu de bani sau alimente, de modele, de oameni verticali, care-şi duc crucea fără s-o pună pe jumătate pe umărul vecinului şi fără s-o târască pe jos. În scurt tip, cele mai răspândite anunţuri la sectoarele de poliţie vor fi următoarele: „ Caut un om deştept, caut un om cinstit, caut un Om...” nu e sigur că se vor găsi, dar unor oameni, această speranţă le va da puterea să aştepte. 
Ne-am obişnuit să trăim în mizerie pentru că în goana după avuţie nu mai vedem mizeria.
Cât despre acel om nefericit...l-am regăsit în atât de mulţi dintre cei pe care i-am văzut ai apoi toată viaţa...Era unul dintre cei mulţi care pizmuesc binele, dacă nu e al lor, care urăsc fapta bună, dacă nu e pentru ei, care invidiază frumosul, dacă nu le aparţine, care vând dreptatea dacă nu le convine, care-şi uită strămoşii, dacă amintirea lor e prea grea, care-şi lasă copiii dacă lumina din ei este orbitoare, care dărâmă biserici, când li-i crucea prea grea de păcate.

29 oct. 2014

Eu vreau să știu...Tu nu?

Cunoaștem cu toții că: lectura este cunoaștere- inspirație-imaginațe- creație. Lectura contribuie la formarea personalității, la crearea unui cititor avizat care, cu cât mai mult citește, cu atât devine mai selectiv în alegerea cărților citite. Filiala Centru Academic Internațional Eminescu contribuie prin activitatea sa să atingă aceste performanțe și să ajute comunitatea să îndrăgească și mai mult cartea și să se apropie de ea analitic.
Colaboratorii CAIE au luat în dezbateri metoda non formală Zilele FedEx@Hasdeu, apreciind-o ca foarte interesantă, cu mari perspective de viitor, cu o largă gamă de noi modalități de promovare a lecturii și a serviciilor prestate. Am organizat Ziua FedEx la Centrul Academic Eminescu în ziua pentru curățenie, dar nu ne-am permis să fie interzis accesul pentru cei mai fideli, mai activi cititorii și buni prieteni pe nume Natalia Țurcan și Liviu Rotaru. Frigul din încăpere era nimic pe lângă efortul și tema propusă spre discuție de a inventa ceva în această zi. Inspirându-se din comorile bibliotecii și nu
numai, am montat un film-comunicare cu cartea și despre carte pentru publicul larg, prezentând pasage din cărțile citite deja și îndrăgite, care au fost structurate după o anumită tematică și idei poetice. Nătălița Țurcan care prin cele ce urmează demonstrează on-line că eforturile noastre își ating scopul propus. Am convenit ca pe viitor să devină o practică utilizarea acestui proiect nou: EU VREAU SĂ ȘTIU...TU NU? (Provocări pentru lectură).


Listă bibliografică selectivă:
  • Bach, Richard. Pescăruşul Jonathan Livingston / Richard Bach. – Bucureşti: Humanitas, 100 p.
  •  Barbellion W. N. P. Jurnalul unui om dezamăgit / W.N.P. Barbellion. – Bucureşti: Humanitas, 2008. – 360 p.
  •  Borges, Jorge Luis. Dialoguri Borges – Sabato / Jorge Luis Borges. – Iași: Polirom, 2010. – 232 p.
  •  Bulgakov, Mihail. Maestru şi Margarita / Mihail Bulgakov. – Chișinău: Cartier, 2006. – 504 p.
  •  Busuioc, Aureliu. Bătrânul poet / Aureliu Busuioc. – Chișinău: Prut, 2013. – 184 p.
  •  Cioclea, Eugen. Antologic / Eugen Cioclea. – Chișinău: Cartier, 2014. – 166 p.
  • Orwell, George. Ferma animalelor / George Orwell. – Iași: Polirom, 2012 – 190 p.
  •  Rui, Zink. Cititorul din peşteră / Zink Rui. – București: Humanitas, 2008. – 95 p.
  • Steinhardt, Nicu-Aurelian. Jurnalul fericirii / Nicu-Aurelian Steinhardt. – Cluj-Napoca: Dacia, 1997. – 444 p. 

27 oct. 2014

UN VALOROS STUDIU MEMORALISTIC

Recent, colegul nostru  Mihai Chirilă, conferenţiar universitar la Catedra Filologie Spaniolă şi Italiană, unul din promotorii hispanismului în Moldova, a împlinit frumoasa vârstă  de 70 de ani.
Cu această deosebită ocazie septuagenarul a publicat, apoi a lansat un important şi valoros studiu memoralistic la Centrul Academic Internaţional Eminescu. Este vorba despre o adevărată bijuterie memoralistică impresionantă sub toate aspectele, în care cititorul va găsi o gamă de evocări şi descrieri nu numai de natură strict autobiografică, ci mai cu seamă, a activităţii omagiatului într-o serie de ţări europene şi hispano-americane – Spania, Cuba, Peru, Bolivia, unele dintre acestea mai puţin cunoscute în spaţiul european. Chiar de la primele pagini ale cărţii-eseu, impresionează în primul rând, sinceritatea şi meticulozitatea descrierii amintirilor personale ale autorului, stilul şi accesibilitatea naraţiunii, care, luate în ansamblu, imprimă acestei cărţi o valoare literară şi biletristică incontestabilă.

Un loc aparte în prezentul studiu îl ocupă evocările şi amintirile autorului care ţin de activitatea sa de traducător, pe parcursul a trei ani în Cuba, această Perlă  a Antilelor, acest paradis teluric despre care Cristofor Columb avea să scrie acum 500 de ani: “Acesta  este cel mai frumos pământ pe care l-au văzut vreodată ochii unui om”.
Prezintă un deosebit interes evocările autorului ce ţin de călătoriile sale miraculoase – Granada şi Cordoba, despre oamenii acestor meleaguri sudice, toride, dar pline de viaţă şi optimism.
Un compartiment aparte al cărţii – “Jurnal andin” – reprezintă o serie de evocări şi impresii de călătorii şi sejururi în două ţări hispanofone din America de Sud – Peru şi Bolivia. Şi de data aceasta   autorul s-a dovedit a fi un bun şi subtil observator  şi cunoscător al tradiţiilor culturale şi populare ale respectivelor ţări şi popoare. Studiul este frumos ilustrat cu imagini foto color ale locurilor şi ţărilor unde a activat şi prin care a călătorit autorul.  Ţin să subliniez că prezentul eseu va fi de un real folos nu numai pentru cititorul de rând, ci şi pentru tineretul studios, care se interesează de istoria, cultura şi civilizaţia hispanică şi hispanoamericană.

Lansarea volumului “Sub bagheta magică a timpului”, care a avut loc pe 10 octombrie curent la sus-numita instituţie de prestigiu, s-a dovedit a fi un eveniment memorabil de zile mari. La el au participat distinse personalităţi de cultură, cadre didactice universitare, prieteni şi cunoscuţi ai omagiatului, rudele apropiate, consătenii săi dragi din comuna Zârneşti, fosta plasă Ion Voievod, judeţul Cahul, regatul României.
Ion Dumbrăveanu, doctor habilitat, profesor universitar


Publicat: V. S.

23 oct. 2014

PROIECTUL TROLLEYBOOK LA FINAL

Chiar dacă afară este o zi posomorâtă, bacoviniană, echipa BM „B.P.Hasdeu” s-a întrunit la Centrul Academic Eminescu pentru a evalua activitatea proiectului TROLLEYBOOK pe parcursul a trei luni. Surpriza a fost din partea gazdelor bucuroase: cititorii de la Grădinița nr 40 Gabriela și Bogdan în costume naționale și bine dispuși pentru misiunea încredințată salutau prezența bibliotecarilor și le înmânau un tichet cu citate despre lectură pentru a avea posibilitatea de a călători în TROLLEYBOOK-ul improvizat. Sala amenajată atractiv de angajații Centrului Academic Eminescu reflecta unele aspecte de la demararea proiectului dar și activitatea tuturor filialelor demonstrată în poze.
Moderatoarea Mariana Harjevschi, director general, a felicitat echipa Hasdeu pentru finisarea primei ediții a proiectului TROLLEYBOOK, a vorbit despre scopul discuției-dezbateri, nominalizând că a venit timpul totalizărilor, după zicala populară toamna se numără bobocii.
Povestea digitală TROLLEIBOOK relalizată de Angela Borș, șef serviciu la Filiala „I. Mangher” ne-a amintit despre inaugurarea festivă a acestui proiect dar și alte aspecte lucrative foarte interesante desfășurate de filialele BM „B.P.Hasdeu”. Doamna Svetlana Javelea, șef serviciu la Departamentul dezvoltare și comunicare a făcut o prezntare și o analiză din Proiectul Trolleybook din prisma cifrelor și a faptelor. Despre Proiectul Trolleybook: reușite și carențe a prezentat informații foarte concrete Daniela Gorincioi, șef oficiu la Departamentul „Memoria Cișinăului”, care a fost de serviciu zi de zi în TROLLEYBOOK. Despre Feed-backul a unui proiect de succes a vorbit managerul Departamentului dezvoltare și comunicare Genoveva Scobioală, citind și
unele mesaje de apreciere din partea utilizatorilor. Bibliotecarii rând pe rând s-au implicat în dscuție, astfel cu toții am vorbit despre probleme dar și am trasat mai multe idei, procedee și metode de implementare și îmbunătățire a acestui proiect în viitor. Ne-am bucurat cu toții de conlucrarea colegială și fructuoasă a Echipei HASDEU pentru comunitate și am savurat dulceața unei binemeritate torte-simbol TROLEYBOOK. Vivat ECHIPA HASDEU! VIVAT TROLLEYBOOK!
ELENA DABIJA, director

Valeria Florea - Dascăl - NU TE-AM UITAT

22 oct. 2014

DUMITRU MATCOVSCHI - DRUM POETIC PRIN TIMP


Poetul Dumitru Matcovschi rămâne în memoria noastră un simbol al demnității și rezistenței naționale. El ne-a lăsat moștenire opera care este străbătută ca un fior, de cuvântul Basarabia, pe care a iubit-o așa cum a iubit și a cântat în versurile sale mama, femeia, glia, limba română, doina...
Este binevenită comemorarea Poetului pe întreg anul 2014. În această perioadă am pregătit multe activități in memoriam lui Dumitru Matcovschi.
Un omagiu adus poetului a fost și recitalul de poezie Sărut femeie, mâna ta
rostit de eleviii de la LT „Traian” și „Liviu Rebreanu”. Copiii au ales cele mai îndrăgite poezii din creația poetului. Recitalul de versuri în interpretarea elevilor a fost nu doar un omagiu de apreciere a marelui poet, ci și un prilej de a convinge copiii de frumusețea versului lui Dumitru Matcovschi, de a-i motiva să cunoască poezia românească. Pe parcursul activității moderatoarele d-le Maria Chirilă și Larisa Arsene le-au prezentat cărți cu opera poetului din fondul bibliotecii, a fost demonstrat filmul „A murit de dor…”
Atmosfera acestui eveniment a fost plină de dragoste și respect față de creația marelui poet Dumitru Matcovschi.
Vă propunem să lecturați un eseu semnat de Ana Lipcan care a fost citit la această activitate:
  
                                                      LT „TRAIAN” Lipcan Ana, clasa a XI-a „C”,
                                                      Profesor Paraşciuc E.
  DUMITRU MATCOVSCHI ÎN SUFLETELE NOASTRE !

  Din revărsarea dorului de ţară, de neam, de grai matern şi de femee se întrupează fiinţa poetului Dumitru Matcovschi – o „stea din” cer strălucitoare”, („Cu numele tău”),care luminează frumuseţea meleagului nostru şi ne purifică gândirea prin emanaţia unică şi nobilă a creaţiei sale E o lumină a iubirii umane adevărate, care nu pătrunde doar până la solul patriei, ci până-n adâncul sufletului, pentru că „Poetul a iubit” şi continuă să ne vegheze „prin iubirea verde-a codrului”, „al plaiului matern”, „al graiului” şi prin „iubirea neamului întreg” („Dragostea  poetului”)!  Pe drumul lung al razelor de lumină alunecă versurile matcovschiene spre mine şi mă-ndeamnă să păşesc pe scări de curcubeu. Într-o realitate inundată de alb-negru au menirea de a mă avânta-n Templul creat prin armonia culorilor şi trăirilor, să-mi potolesc setea de „ cred în cer albastru şi în soare/ cred în viaţă, cred în viitor” („Chipul tău”). Creaţia poetului, plămădită din incantaţiile sacre ale unei gândiri senine, îmi cheamă inima şi cugetul „ cu-aripa ei de şoaptă şi de dor” („Doina”)„cred în  stea polară”, în „acest pământ coborâtor din rai” („Crescut în suflet”) şi în „Adevăruri simple.” Într-o lume în care imaginea femeii mai este discriminată şi strivită prin aluzii şi gesturi vulgare, poezia de dragoste a lui D.Matcovschi devine pilonul care susţine forţa şi demnitatea feminină, deoarece artistul preamăreşte fiinţa femeii prin intermediul celor mai catifelate şi mai profunde cuvinte de apreciere: „Mai regină decât floarea/ doar femeea poate fi. / Mai adâncă decât marea/ doar femeia poate fi”.Astfel,versurile poetului mă cuprind şi mă îndeamnă la încrederea de sine,îmi asigură încrederea în propria frumuseţe şi îmi edifică încrederea în viitor,în speranţa unei bătrâneţi fericite şi împlinite alături de cel iubit: „Un bătrân şi o bătrână/ trec pe-alee cătinel./ Ea cu-n trandafir în mână,/cu o crizante mă el(„Două toamne”)! Împotriva unor bariere ale destinului,care ne-ar putea împedica să mergem mai departe,pentru orice tendinţă străină de a ne distruge fiinţa neamului şi limba, există replicile salvatoare ale versurilor poetului,care mereu ne vor avânta în zbor, ne vor stimula unitatea de gândire şi simţire întru apărarea entităţii noastre naţionale: „Să-arătăm prin lupta noastră/tuturor necontenit/că prin neamul său în
lume/ Ştefan Vodă n-a murit! („De la Putna mai încoace”).

De asemenea,ne vor impulsiona să afirmăm cu mândrie: „Este a noastră limba noastră/Şi noi suntem cu ea popor” („Cu limba noastră”),pentru că limba maternă e ca „floarea eternă,de busuioc şi de dor” („Limba maternă”)! Dragostea pentru părinţi,pentru „inimă de mamă,inimă de tată” din creaţia poetului, este izvor de apă vie şi tămăduitoare pentru toţi acei însetaţi de dorul casei părinteşti, este îndemnul de a ne ocroti şi preţui părinţii atât căt mai arde flacăra vieţii lor. În acest context,sincere şi impresionante răsună pentru mine versurile: „Palma ta ne-a mângâiat,/Vorba ta ne-a legănat,/Am crescut cu alţi copii de-o seamă./Lângă pomul cel rotat,/ Lângă spicul cel bogat,/Lăngă pragul casei noastre, mamă...” Dintr-o altă perspectivă,versurile poetului mă invită la autocontemplare şi mă inspiră să acţionez,privindu-mi ca într-o oglindă gesturile, comportamentul şi atitudinea manifestată faţă de părinţii mei: „De ce nu ştim să ne iubim părinţii?/ De ce nu ştim copii cuminţi să fim?” („Părinţii”). Călăuzită de aceste versuri aş vrea să recunosc sincer,cu un mare regret,că nu ştim să ne iubim părinţii, părinţii spirituali care ne educă fiinţa naţională, ne veghează continuitatea în timp şi spaţiu, arzând sacrificator şi sperând ca Pasărea Phooenix la renaşterea din propria cenuşă. Şi ne aducem aminte de ei, şi-i apreciem doar atunci când nu mai sunt...„Te-am numit cu nume drag/STEA din cer strălucitoare!/Steaua ta a fulgerat/şi s-a prăbuşit în mare./Te-adunăm din veşnicie:/Unde eşti de ce nu eşti,/Tu iubirea mea târzie?”
CU NUMELE TĂU NE MÂNDRIM, POETE, ŞI NE ÎNCHINĂM CU GRATITUDINE ÎN FAŢA LUMINII TALE!

V.Sârbu, șef oficiu

21 oct. 2014

CUNOAȘTEM PAS CU PAS VIAȚA ȘI OPERA LUI MIHAI EMINESCU


În ultima zi a Decadei Oraşul meu i-am avut ca oaspeţi pe elevii clasei a XII-a de la Liceul Teoretic „Mircea Eliade, însoţiţi de doamna Raisa Ușurelu, profesoară de limba și literatura română, grad didactic unu. Au venit tocmai din inima Chişinăului ca să asiste la o adevărată lecţie pentru a cunoaşte mai multe despre poetul drag Mihai Eminescu.
Astfel au văzut întreaga colecţie de carte care o deţine Centrul Eminescu, acumulată pe parcursul celor aproape 15 ani de existenţă, din donaţii a unor personalități marcante, dar şi a editorilor din Moldova, România şi a multor altor ţări, care studiază şi cercetează opera poetului.
Doamna Maria Chirilă, bibliotecar principal relații cu publicul le-a prezentat mai multe volume de poezie, proză, publicistică, care nu prea este cunoscută în mediul tinerilor, dar care este foarte actuală, în special cea politică. Fondatorul Centrului Eminescu, Academicianul Mihai Cimpoi, Doctor Honoris Causa, Ex. Preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova „Savantul timpului prezent” (cum îl numeşte Vitalie Răileanu), unul dintre cei mai buni eminescologi din arealul românesc a donat un lot impunător de documente rare din opera eminesciană, apărute antum şi postum. Le-a prezentat: Almanahul Societăţii Academice Socialu-Literare „România Jună”, apărut la Viena în 1883, în care pentru prima oară este publicat poemul Luceafărul şi lucrări ale unor critici literari, care au studiat şi analizat cu multă migală opera artistică a poetului, pentru a o valorifica şi a o aşeza în patrimoniul naţional şi unuversal: G. Călinescu Viaţa lui Eminescu; D. Caracostea Studii Eminesciene; C.Popovici Eminescu; C. Barbu Rostirea esenţială; Amita Bhose Eminescu şi limba sanscrită ; Gh. Bulgăr Momentul Eminescu în evoluţia limbii române; M. Rusu Eminescu interactiv; E. Simion Studii Eminesciene; D.Vatamaniuc Receptarea critică a lui Eminescu; O.Vuia Spre adevăratul Eminescu şi ,bineânţeles, M.Cimpoi Dicționar enciclopedic Mihai Eminescu și alte multiplele studii critice pe marginea operei eminesciene. Doamna Elena Dabija, directoarea Centrului a prezentat ediţiile recent donate de numeroși eminescologi, participanţii la Congresul Mondial al Eminescologilor, ediţia a III-a, care şi-a avut lucrările în septembrie curent. Crăciun, Victor. Eminescu regăsit; Crăciun, Victor. Mihai Eminescu: O imagine totală a omului și a operei la 125 de ani de nemurire; Codreanu, Theodor. Eminescu incorect politic; Georgescu, Nicolae. Boala și moartea lui Eminescu; Copilu-Copillin, Dumitru. Eminescu universal; Munteanu, Cornel. Note de curs Eminescu; Ene, George. Eminescu și lumea politică românească în proverbe comentate; Ene, George. Eminescu, securitatea și siguranța națională a României;; Familia română, iunie-septembrie 2014: Eminesciana (Extras); Studii eminescologice;Streinu, Vladimir. Studii și articole despre Mihai Eminescu; Nedelcea, Tudor. Eminescu; Horvat, Săluc. Mihai Eminescu în critica actuală; Horvat, Săluc. Mihai Eminescu: repere bibliografice; Pleșca, Nae-Simion. „Fierbe lumea din adâncuri...” (Eminescu: Concepțiile sociologice, unitatea operei, ideea europeană); Revista DACIA magazin: 125 de ani de la asasinarea dacului Mihai Eminescu; Streinu, Vladimir. Clasicii noștr; Revista ARHEU (2012-2014); Popa, Mircea. Mihai Eminescu – text și context; Omagiu lui Eminescu, revista-almanah, Dumbrăveni, 2014, nr. 7. Cărţile enumerate nici pe departe nu acoperă toate titlurile ce le avem.
Elevii au aflat că Mihai Eminescu este cunoscut și este tradus în peste 90 de limbi. Mulţi din
traducători au vizitat Centrul şi au făcut donaţii de carte valoroase: italianul Marco Cugno Mihai Eminescu: nel laboratorio di Luceafărul; albanezul Kopi Kycyku care a tradus cartea Kelinesku, Xheorxhe. Jeta e Mihai Emineskut; spaniolul Mario Castro Navarrete Mihai Eminescu. Poesias/escogidas; traducătorii din Turcia Ali Narçin cu două volume Mihai Eminescu: Romen. Șiirinin. Efsane. ȘairiMihai Eminescu: Beș Mektup ve Osmanli; Irfan Unver Nasrattinoglu Mihai Eminescu; chinezul Feng Zhiclen Mihai Eminescu; culegerea Vaswani, Zricha. effect of Indian Thought on Mihai Eminescu=Eminescu și gândirea indiană și alte volume de poezii traduse în franceză şi în multe limbi.
Un moment emoţionant pentru elevi a fost asocierea cu manuscrisele (caetele) poetului, pe care elevii răsfoindu-le au putut admira scrisul ordonat, estetic şi citeţ, au putut descifra mai multe variante ale poemului Luceafărul şi a altor poezii. Le-a fost prezentat filmul documentar Eminescu, regizor şi scenarist Anatol Codru. În acest context profesoara doamna Raisa Uşurelu a scris în Cartea de Onoare:„Considerăm acest Centru o bună modalitate de a cultiva la tnerii de astăzi interesul şi dragostea pentru opera eminesciană. Am apreciat mult filmul prezentat care conţine o viziune amplă şi originală despre opera şi personalitatea lui Eminescu”.
Elevii au mai răsfoit corespondenţa inedită a lui Mihai Eminescu și Veronica Micle. Un mare interes le-a produs cartea Boala şi moartea lui Eminescu: Documente, Mărturii, Ipoteze, prezentate şi comentate de Nicolae Georgescu, reeditată recent. Au rămas impresionaţi de expoziţia de fotografii cu genericul Pe urmele lui Eminescu a domnului Vasile Şoimaru, Arborele Genealogic al familiei Eminovici şi Pașii poetului Mihai Eminescu unde sunt marcate drumurile lui Mihai Eminescu, străbătute cu piciorul.
„A fost o lecţie cognitivă şi educativă”, ne-au spus elevii la plecare, ne-au mulţumit şi ne-au promis că au să revină ori de câte ori le va fi dor de Eminescu.
Larisa  Arseni, Maestru în artă, colaborator la
                                                       Centrul Academic Internaţonal  Eminescu

20 oct. 2014

Dumitru Matcovschi – un poet pătimaș al dorului


Născut la 20 octombrie 1939, în satul Vadul-Raşcov din judeţul Soroca, Dumitru Matcovschi devine, peste ani, unul dintre cei mai mari poeţi ai Republicii Moldova, recunoscut în critica literară pe plan internaţional, un simbol al mişcării de renaştere naţională din Basarabia.  Astăzi ar fi împlinit 75 ani de la naștere,  poetul care scria simple adevăruri despre patrie, părinți, limbă, țară, dragoste. O temă aparte în creația poetului a fost cinstirea înaintașilor. Dumitru Matcovschi a întreținut, ca pe o faclă nestinsă, cultul lui Eminescu, care este icoana noastră spirituală, „conștiința mai bună„ a românilor, Domnitorul lor. În suita de versuri din 39 poeme cu sugestivul titlu „MĂRIA SA POETUL” Dumitru Matcovschi scria:
Vorba e de o stare sufletească, vreu să zic.
Mi-e dor mereu de Eminescu…
Eminescu a fost, este și va mai rămâne zeul poeziei nostre, poate chiar Dumnezeul ei, dacă se poate spune așa.
E opinia mea, pe care, la sigur, o împărtășește majoritatea absolută a românilor-basarabeni.
De ce anume Eminescu ?
Pentru că verbul eminescian șoptit e nu știu cum și tăinuiește nu știu ce, care mai mult se simte decât se înțelege; de inimă, de suflet, de credință precum ține…
„Mamă, vreau pâine-pâine-pâine!” – plângeau copiii de vârsta mea în timpul foametei, demult. Mama nu avea pâine și… ne cânta dulce-dulce ca mama un cântec de dor. Și plângea mama cântând, și noi plângeam cu ea, pentru că mama un singur dor avea : în liniștea serii la marginea mării să moară, sărmănica…Noi, copleșii, cu cine rămâneam atunci? Pe malul Nistrului iarbă și dudău creșteau, iar muscalul de-a călare venea și, ca muscalul, ca străinul, ne înstrăina.
Prima poezie dedicată Poetului „Unde ești, bade Mihai” (a.1968) cum a menționat Dumitru Marcovschi „este aproape sufletului meu, pentru că în acei ani Eminescu era considerat  poet român, iar noi, basarabenii, eram numai moldoveni  - limba moldovenească vorbeam, care limbă de origine slavă „era”, precum grămăticii din Moldova „malurostângă” susțineau cu înverșunare...”
Unde esti, bade Mihai?

Trece alta primavara
Peste gura cea de rai
Flori de tei se scutur iara...
Unde esti, bade Mihai?

Ca te-au dus departe anii!
Iar acum, la noi acasa,

Beau străiniii ca mocanii
La hangita cea frumoasa
Descrescuta sub
țărane,
Casa noastra parinteasca
Nu stiu cat va mai ramane
Fruntea sa ne-adaposteasca.

Poate-un veac, sau poate doua
Dar eu cred ca-ar fi mai bine
Să ne facem casă nouă
Cu-o odaie pentru tine.

Ai avea putere-aleasa
Și ti-ar fi cuvantul lege,
Și pe cei de-ar sta la masa
Lânga tine i-ai allege.

Unde esti, bade Mihai?
Publicat: V. Sârbu, șef oficiu

17 oct. 2014

În ospeţie la Centrul Academic Internaţional Eminescu

Entuziasmaţi  la  auzul  veştii  că  mergem  să  descoperim  o instituţie  înălţată  în  cinstea  marelui  poet  M. Eminescu, n-am mai  stat  pe  gânduri şi-am  pornit  direct  într-acolo. Ne-a  întâmpinat  numele  lui Eminescu, gravat  pe  peretele  Centrului Academic  Internaţional Eminescu,  care  lumina  strada  împânzită  cu  magazine  şi  clădiri  simpliste  şi  gri. În  scurt  timp, dragi  cititori, ne-a  fost  satisfăcută  curiozitatea  şi  ne-am  năpustit în  biblioteca  misterioasă  ca  nişte  copii  flămânzi  la  pâine  caldă. Ne  aşteptam  să  vedem  sute  de  scrieri de, cu, şi  despre  Eminescu... dar, recunosc, am   fost  uimiţi  să  vedem  câtă  informație  despre Domnul Limbii  Româneşti  se  păstrează  între  aceşti  pereţi.
Toată  sala  mirosea  a dragoste  îmbătătoare  pentru  opera  lui  Eminescu, te  ispiteau  parcă  volumele  care  şopteau  versurile  Luceafărului  Literaturii  Româneşti. Filmul documentar,  realizat  de  regizorul  şi scenaristul Anatol Codru,  a  relatat  detaliat  şi  net  viaţa poetului, publicistului  şi  ziaristului  Mihai  Eminescu.  Au  fost  lucruri  pe  care  le-am  aflat, dar  şi  pe  care  le  ştiam, pentru  că,  fiind  eliadişti,  n-am  putut  să  trecem cu  vederea  un  studiu  aprofundat  despre  poetul  drag. Bine e cunoscut de  toţi că  Mihai  era  al 7-lea  copil în  familie  şi  mama  era  cea care-l  „cufunda”  în  tandreţuri şi-l  ţinea  aproape  de  sine.  Tatăl  a  vrut  să-şi  vadă  băieţii cucerind  succesul  prin  mijloace oneste,  fiind  sever  şi  neîngăduitor. Mihai  a  avut  o  copilărie  tumultoasă, de  fapt  ca  şi  întreaga  sa  existenţă. De  aceasta  ne-am  convins  astăzi, ascultând  întâmplări din  viaţa  poetului, care,  deşi  dornic  de  a  descoperi  cât  mai  multe  despre  Antichitate  şi  Literatură, era  totuşi  un  copil  năzbâtios,  evadat  din  tiparele  tatălui  pentru  a  căuta  independent  fructul  mustos  al  frumosului  vieţii. După  publicarea  primei  sale  poezii, în 1866, numele  lui  Eminescu  prinde  forme  şi  se  transformă  într-o  stea  călăuzitoare  a  limbii  româneşti. Talentul  său  a  fost remarcat  şi  apreciat, iar  junele  descoperă  savoarea  harului  său,  care-l  ajută  să  stăpânească munţii  miraculoşi  ai  Latiniei. Eminescu  a  văzut  toată  România, călătorind, în  deosebi,  cu  teatrul. Am  văzut  aici harta cu  toate  drumurile atinse  de  piciorul  poetului.  La  16  ani, Eminescu  era  un  tânăr  de  o  frumuseţe  răpitoare,  clasică, cu  plete  negre, purtând  aerul  unui  sfânt  coborât  din  icoană.  Pasionat  de   opera  lui Geothe, filosofia  lui Kant, Shopenhauer, parcurgâd  Ramayana  şi  fiind  interesat  de  religia  budistă,  de  gândirea  vechilor  greci – creatorul  se  îndepărtează  de  prieteni, petrecându-şi  zilele  printre  cărţi. Devenise  un  artist  dezordonat,  dar  nicidecum  viţios.Se  pare  că  cel, mai  strălucit  tezaur  pe  care  ni  l-a  lăsat acest  geniu – este  colecţia  de  poezii, publicistică, scrisori  şi  declaraţii  de  amor  pentru  Veronica  Micle... suntem  norocoşi  să  dezlegăm  astăzi cea  mai  frumoasă  şi  lirică  exprimare  a  unui  suflet  îndrăgostit. Opera  lui  Eminescu, pătrunsă  de  dragoste  pentru  tot  ce-l  înconjura,  a  făcut-o  unică  şi  inestimabilă. Totuşi..Eminescu  rămâne  în  inima  noastră  ca  poetul  cel  mai romantic  şi  afectuos,  doar  Eminescu a  creat  iubirea în  nuanţe  atât  de fermecătoare. Orele  petrecute  în  sala Centrului Eminescu,  mi-au  renăscut  admiraţia  pentru  versurile  poetului şi  am  recitat  odată  cu Ion Ungureanu  poeziile  „ O mamă”, „ De-aş avea”, „ Lacul”, „ Luceafărul”, „ Atât  de  fragedă”...
Am  avut  parte  de  o  lecţie  neordinară de  literatură. Mulţumim tuturor  celor  care  ne-au  oferit şansa să-l  redescoperim pe  iubitul  Eminescu. Acest  centru, apărut  abia  în 2000,  îl  are  ca  şi  fondator  pe  cel  mai  mare  eminescolog  din  Republica  Moldova – Mihai  Cimpoi. Vă  recomandăm  să  vizitaţi  biblioteca şi, odată cu  absorbţia de  informaţie,  să  salvaţi  naţiunea  prin  menţinerea  vie  a  culturii, a  iubirii  şi  a  artei  frumosului !
                 Impresii ale Laurei  Andros, eleva clasei  a XII –a LT  „ Mircea Eliade”,
                            profesoară de limba  şi literatura română  Raisa  Uşurelu, grad didactic unu 

16 oct. 2014

Traficul de persoane: sclavie modernă

„ Dacă  te  supui  fără  voie, eşti  sclav; dacă  te  supui  cu  voie, eşti  servitor”
                                                                                     P.Syrus

16-23 octombrie  2014 -  Săptămâna  Internaţională  a  luptei  cu  traficul  de  fiinţe  umane  declarată  de ONU  şi  16  zile  împotriva  violenţei  domestice.  În  contextul  acestor  manifestări  de  amploare  organizate  în  republică, Centrul  Academic Internaţional  Eminescu  şi-a  propus  să  organizeze  o  activitate  pentru   elevi  cu  genericul: „ Contracararea  traficului  cu  fiinţe  umane”.  Traficul  cu  fiinţe  umane  în  Republica  Moldova  rămâne  o problemă  amplă, în special, traficul  ilicit,  dând  naştere  unei  forme  moderne  de  sclavie, care  încalcă  flagrant  drepturile  omului.  Despre  acest  fenomen  şi  contracararea  lui  vine  cu  un  suport  informaţional,  Centrul  Internaţional  pentru  Protecţia  şi  promovarea  Drepturilor  Femeii „ La  Strada”, care  a  editat o carte  cu  genericul „ Contracararea traficului  cu  fiinţe  umane”. Societatea  luptă  cu  acest  flagel, încearcă să  contracareze, să împedice, să  zădărnicească  planurile  traficanţilor,  celor  care  fac  negoţ  ilicit ( adică  interzis   de  lege). Cartea, întradevăr este un suport  informaţional foarte bun, este  structurată  pe  mai  multe  capitole, care  vin  să  aducă  lumină  şi o  mai  profundă  înţelegere  a problemei. Doar  câteva  titluri: „Traficul  cu  fiinţe  umane  în  contextul  drepturilor  omului”, „Definirea   fenomenului”; „Statutul  social  al  femeii  şi  factorii  care  contribuie  la  traficul de  femei”,” „Schimbări  şi  tendinţe  noi  în  traficul  de  femei” şi, desigur  despre „ Evoluţia  legislaţiei  internaţionale  şi  naţionale  în  domeniul  traficului”.  Pentru  a  prezenta  cartea  am  organizat  o  masă  rotundă de  dezbateri  şi  discuţii  la  care  am  invitat  elevii  de la gimnaziul  31 ( clasa a IX-a),  însoţiţi  de  profesoara  de  limba  şi  literatura  română, doamna  Veronica  Popa şi  elevii  clasei  a X-a, de  la LT  „L. Rebreanu”, asistaţi de  bibliotecară, doamna  Mucuţa  Lidia. Oaspetele 
de  onoare  a  fost doamna  Lilia  Gorceag, psiholog  la  Centrul  de Asistenţă  şi  protecţie  a  victimelor, o  persoană foarte  bine  iniţiată  în  problemă. Dna  Gorceag  le-a  vorbit  despre acest  centru  şi  menirea  lui , despre  multiplele  probleme  cu  care  se  confruntă  oamenii,  fiind  traficaţi, aducând  şi  exemple  concrete de  persoane  cu  care  a lucrat şi  mai  lucrează  de  15  ani, încercând  să-i  ajute  să-şi  restabilească  echilibrul  interor  şi psihic. Le-a  adus  exemple  ce ţin  de  trafilul  cu  fiinţe umane, chiar  la  noi  în  republică, menţionând  cazuri  concrete. Le-a  specificat  formele  de  trafic  cu  fiinţe  umane, accentuind că  de  cele  mai  dese  ori persoanele  devin victime  ale  exploatării  sexuale, a  muncii  forţate, cerşitului, sunt  supuse violenţei  fizice  şi  psihologise, în  acelaşi  timp  lezaţi  de  orice  drepturi  elementare. A fost o dezbatere  interesantă, elevii i-au  adresat  un  şir  de  întrebări, cum ar  fi: „Prin ce  se  deosebeşte  prostituţia  de trafic”, „Cum  am  putea  preveni  traficul  cu  fiinţe  umane”,
„Cum îi  pedepseşte  legislaţia  pe  traficanţi”, întrebările  au  fost  adresate de  către elevii  Tcaci  Patricia, Bârcă  Sergiu, Bârcă  Elena şi  alţii. Dna  psiholog  le-a  explicat  într-un  limbaj  accesibil şi cu exemplificări la tema abordată. În  final  au  fost  prezentate  câteva  imagini  cu  interviuri-mărturisiri  a  unor  persoane  trecute  prin  calvarul  traficului. Elevii  au  rămas  profund impresionaţi  şi  emoţionaţi  de  cele  auzite  şi  văzute. Iată  ce  spune  eleva  cl.a IX-a de  la gimnaziul 31 , Bârcă  Elena :  „ De  la  întâlnirea de  astăzi  am  aflat informaţii  noi  despre  traficul  cu  fiinţe  umane,  maturi, copii, despre  trafuicul  de  droguri. Am  mai  aflat că  anume  în  ţara  noastră  este  practicat traficul. Am învăţat,  pentru  mine, să  nu cred  oamenii  care  mă  ademenesc  cu  tot  felul  de  propuneri, să  nu  merg  seara  singură pe  drumuri  neluminate”. Profesoara, dna  Popa Veronica la  fel  a  menţionat, că: „ Această  întâlnire  m-a  ajutat  să  descopăr  lucruri noi  la  tema  abordată, să  cunosc  oameni  cu  inimă  mare, care  se  dedică  tratării  maladiilor  sufleteşti,  apărute  în  urma  unor  şocuri  emoţionale, trăite  de  oameni  ce  au  visat  şi  ei cândva la o viaţă normală, obişnuită, alături de  oamenii  pe are îi iubesc”. Dna  Liliana  Gorceag  a  rămas  satisfăcută  de  această  discuţie, a  manifestat  admiraţie  pentru  interesul la tema discutată de  care  au  dat  dovadă  elevii, acest  lucru  demonstrează   că  tinerii  tind  să  cunoască cît  mai  mult  despre  acest  fenomen. Şi-a  manifestat admiraţia  şi  pentru Centrul Eminescu, care  familiarizează  atât  cu  literatură,cât şi cu tematici interesante  şi  utile pentru  educaţia  tinerii  generaţii. Migrarea,  traficul şi  prevenirea  acestui  flagel  este o problemă  foarte  importantă. Elevii  au  rămas  emoţionaţi  şi  sensibilizaţi de discuție.
Larisa  Arseni, Maestru în artă, colaborator la
                                                       Centrul Academic Internaţonal  Eminescu

Contracararea traficului cu fiinţe umane!

15 oct. 2014

CU MIHAI EMINESCU CUNOAŞTEM CHIŞINĂUL

             Miercuri, 15 octombrie BM ”B. P. Hasdeu” a organizat  Conferinţa anuală „Acceptăm provocările – celebrăm succesele care a avut mai multe panele:
Biblioteca– incubator de inovații și idei Facilitator: dr. Lidia Kulikovski, director, Departamentul studii și cercetări;
Biblioteca –  spațiu pentru explorare şi cunoaştere Facilitator: Genoveva Scobioală, director, Departamentul dezvoltare și comunicare;
Biblioteca – conector interactiv și creativ Facilitator: Ludmila Pânzari, director adjunct al BM;
Biblioteca – patrimoniu comunitar Facilitator: Taisia Foiu, director, Departamentul „Memoria Chișinăului”.
Publicul numeros prezent în sală sediului central BM „B. P. Hasdeu” a făcut cunoștință cu toate inovațiile și proiectele realizate de echipa Hasdeu. 
Colaboratoarea Centrului Academic Eminescu Marcela Pleșca a prezentat comunicarea : 
Cu Mihai Eminescu cunoaștem Chișinăul: sporirea contribuției CAIE la dezvoltarea patrimoniului 
Vă propunem să faceți cunoștință cu tema prezentată: 
Orașul Chișinău pe parcursul a 578 de ani a fost marcat prin diferite evenimente socio-culturale. În mod special și inaugurarea CAIE în anul 2000.
Pe parcursul aproape a 15 ani de activitate,CAIE și-a adus aportul și la constituirea unui patrimoniu inedit pentru comunitate.
 Este vorba de oaspeții care au fost invitați la activitățile științifice organizate la CAIE și au ajuns datorită acestui fapt în Chișinău.
 În așa mod vizitele eminescologilor, traducătorilor din alte părți ale lumii s-au conectat cu Chișinăul punând baza unei colecții reprezentative de documente cu autograf.
Autografele ne pot spune foarte multe lucruri interesante! Autografele constituie o istorie aparte în fapte și cuvinte.
Cele peste 1100 de documente cu autografe reprezintă o valoare indiscutabilă atât pentru CAIE cât și pentru Chișinău.
Vă aducem ca exemplu doar unele din aceste personalități care au fost în vizită, unele documente cu dedicații și impresii despre vizita la Chișinău: 





14 oct. 2014

Ali Narçın : Impresii despre Congresul Mondial al Eminescologilor

Ali Narçın este un poet și un important cărturar turc, autor a numeroase și valoroase volume despre civilizațiile vechi. După decembrie 1989, Ali Narcin a vizitat constant România. Învățând românește, a auzit vorbindu-se, mereu despre poetul nostru național, Mihai Eminescu.Curiozitatea în a-l cunoaște pe Eminescu l-a determinat să învețe și mai bine limba română. Poetul și cărturarul turc Ali Narcin a făcut o pasiune constantă pentru poezia eminesciană. În anul acesta a participat la lucrările Congresului Mondial al Eminescologilor. Ediția a-III. A împărtășit impresiile despre acest forum important postului de televiziune Anahtar.tv.
Vă prezentăm acest interviu: 

Mihai Eminescu Kongresi ve ben
       Ali Narçın


Moldova’nın başkenti Chişinau kentinde gerçekleştirilen Miha Emnescu’nun 3’üncü çevirmenler kongresinde (Congresul Mondial Al Eminescologılor Editia a III-a) bu yıl Türkiye’den ben katıldım. Konferansa bir gün kala Moldova’nın başkenti Chişinau havalimanında beni Moldova’nın Gagauz Türklerinden Ana Sözü gazetesi baş redaktörü yazar Todur Zanet karşıladı. Todur Zanet Konferans boyunca bana rehberlik etti ve çeşitli kişilerle tanışmama vesile oldu. Ayrıca Moldova Türk Büyük Elçisi Mehmet Selim Kartal’ın özel davetine ve kısa da olsa sohbetine teşekkür ederim. Büyük elçi Mehmet Selim Kartal, benimle birlikte elinde Mihai Eminescu’nun kitabıyla resim çektirerek şaire olan duygularını yansıttı.

3.09.2014 tarihinde başlayan konferansta salonda bulunduğum sıralarda beni o konferansa davet ettiren “Centrul Academic İnternational Eminescu” kütüphane müdürü Elena Dabija ile karşılaştım. Elena Dabija oldukça sıcak bir karşılamayla benimle yakından ilgilenenlerden biri oldu. İnstitutul de Filologie al ASM’nin “Azurie a de Ştiinte a Moldovei” konferans salonunda başlayan Kongrenin açılış konuşmaları organize edenler ve yetkililer tarafından yapıldı. Bu konuşmacılardan Preşedinte al Academiei de Ştiinte Moldovei AkademisiyenGheorghe Duca, Director al İCR Mihai Eminescu Chişinau Academisiyen Valeriu Matei ve Organize edenlerden Akademisyen Mihai Cımpoi, Dr.Hab.Vasile Bahnaru dikkat çekenler arasındaydı.

Kürsüye çıkma sıram gelmeden önce konuşmacılardan Romanya adına Akademisyen Eugen Sımıon, İtalya adına Prof. Giuseppe Manıtta, Ucrania adına Academisyen Vasile Târâteanu, Çin adına Prof. Su Yan,Ayrıca yine Romanya adına Prof. Mihai Stan birer konuşma yaptıktan sonra kürsüye beni davet ettiler. Ben önce Türkçe birkaç sözcük kullandıktan sonra Romence Mihai Eminescu’nun şiirlerine nasıl baktığımı kısaca anlattım. İleri sürdüğüm yaklaşımla ilerde Mihai Eminescu’nun şiirlerine benim gibi bakmaları hakkında bazı ifadeler kullandım. Bununla ilgili “Mihai Eminescu, beş mektup ve Osmanlı” başlıklı ikinci kitabımda önemli açıklamalarda bulunmuştum. Bu açıklamaların Eminescu şiirlerindeki ölçülerin “Divan” ekolü tarzında yazıldığını tespit edince hiç şaşırmadım. Çünkü Osmanlıya olan yanıtı Divan ölçüleri tarzında ele alınmıştı. Eminescu’nun ikinci kitaptaki düşüncelerimden önemli olanları bu makalede ele almanın yararlı olacağını düşündüm. Böylece tarifi Romen edebiyatçıları tarafından zor olan Divan ekolünü ortaya koymuş ve Eminescu’yu da Divanı iyi kullanan şairler arasında göstermiştim.