17 oct. 2014

În ospeţie la Centrul Academic Internaţional Eminescu

Entuziasmaţi  la  auzul  veştii  că  mergem  să  descoperim  o instituţie  înălţată  în  cinstea  marelui  poet  M. Eminescu, n-am mai  stat  pe  gânduri şi-am  pornit  direct  într-acolo. Ne-a  întâmpinat  numele  lui Eminescu, gravat  pe  peretele  Centrului Academic  Internaţional Eminescu,  care  lumina  strada  împânzită  cu  magazine  şi  clădiri  simpliste  şi  gri. În  scurt  timp, dragi  cititori, ne-a  fost  satisfăcută  curiozitatea  şi  ne-am  năpustit în  biblioteca  misterioasă  ca  nişte  copii  flămânzi  la  pâine  caldă. Ne  aşteptam  să  vedem  sute  de  scrieri de, cu, şi  despre  Eminescu... dar, recunosc, am   fost  uimiţi  să  vedem  câtă  informație  despre Domnul Limbii  Româneşti  se  păstrează  între  aceşti  pereţi.
Toată  sala  mirosea  a dragoste  îmbătătoare  pentru  opera  lui  Eminescu, te  ispiteau  parcă  volumele  care  şopteau  versurile  Luceafărului  Literaturii  Româneşti. Filmul documentar,  realizat  de  regizorul  şi scenaristul Anatol Codru,  a  relatat  detaliat  şi  net  viaţa poetului, publicistului  şi  ziaristului  Mihai  Eminescu.  Au  fost  lucruri  pe  care  le-am  aflat, dar  şi  pe  care  le  ştiam, pentru  că,  fiind  eliadişti,  n-am  putut  să  trecem cu  vederea  un  studiu  aprofundat  despre  poetul  drag. Bine e cunoscut de  toţi că  Mihai  era  al 7-lea  copil în  familie  şi  mama  era  cea care-l  „cufunda”  în  tandreţuri şi-l  ţinea  aproape  de  sine.  Tatăl  a  vrut  să-şi  vadă  băieţii cucerind  succesul  prin  mijloace oneste,  fiind  sever  şi  neîngăduitor. Mihai  a  avut  o  copilărie  tumultoasă, de  fapt  ca  şi  întreaga  sa  existenţă. De  aceasta  ne-am  convins  astăzi, ascultând  întâmplări din  viaţa  poetului, care,  deşi  dornic  de  a  descoperi  cât  mai  multe  despre  Antichitate  şi  Literatură, era  totuşi  un  copil  năzbâtios,  evadat  din  tiparele  tatălui  pentru  a  căuta  independent  fructul  mustos  al  frumosului  vieţii. După  publicarea  primei  sale  poezii, în 1866, numele  lui  Eminescu  prinde  forme  şi  se  transformă  într-o  stea  călăuzitoare  a  limbii  româneşti. Talentul  său  a  fost remarcat  şi  apreciat, iar  junele  descoperă  savoarea  harului  său,  care-l  ajută  să  stăpânească munţii  miraculoşi  ai  Latiniei. Eminescu  a  văzut  toată  România, călătorind, în  deosebi,  cu  teatrul. Am  văzut  aici harta cu  toate  drumurile atinse  de  piciorul  poetului.  La  16  ani, Eminescu  era  un  tânăr  de  o  frumuseţe  răpitoare,  clasică, cu  plete  negre, purtând  aerul  unui  sfânt  coborât  din  icoană.  Pasionat  de   opera  lui Geothe, filosofia  lui Kant, Shopenhauer, parcurgâd  Ramayana  şi  fiind  interesat  de  religia  budistă,  de  gândirea  vechilor  greci – creatorul  se  îndepărtează  de  prieteni, petrecându-şi  zilele  printre  cărţi. Devenise  un  artist  dezordonat,  dar  nicidecum  viţios.Se  pare  că  cel, mai  strălucit  tezaur  pe  care  ni  l-a  lăsat acest  geniu – este  colecţia  de  poezii, publicistică, scrisori  şi  declaraţii  de  amor  pentru  Veronica  Micle... suntem  norocoşi  să  dezlegăm  astăzi cea  mai  frumoasă  şi  lirică  exprimare  a  unui  suflet  îndrăgostit. Opera  lui  Eminescu, pătrunsă  de  dragoste  pentru  tot  ce-l  înconjura,  a  făcut-o  unică  şi  inestimabilă. Totuşi..Eminescu  rămâne  în  inima  noastră  ca  poetul  cel  mai romantic  şi  afectuos,  doar  Eminescu a  creat  iubirea în  nuanţe  atât  de fermecătoare. Orele  petrecute  în  sala Centrului Eminescu,  mi-au  renăscut  admiraţia  pentru  versurile  poetului şi  am  recitat  odată  cu Ion Ungureanu  poeziile  „ O mamă”, „ De-aş avea”, „ Lacul”, „ Luceafărul”, „ Atât  de  fragedă”...
Am  avut  parte  de  o  lecţie  neordinară de  literatură. Mulţumim tuturor  celor  care  ne-au  oferit şansa să-l  redescoperim pe  iubitul  Eminescu. Acest  centru, apărut  abia  în 2000,  îl  are  ca  şi  fondator  pe  cel  mai  mare  eminescolog  din  Republica  Moldova – Mihai  Cimpoi. Vă  recomandăm  să  vizitaţi  biblioteca şi, odată cu  absorbţia de  informaţie,  să  salvaţi  naţiunea  prin  menţinerea  vie  a  culturii, a  iubirii  şi  a  artei  frumosului !
                 Impresii ale Laurei  Andros, eleva clasei  a XII –a LT  „ Mircea Eliade”,
                            profesoară de limba  şi literatura română  Raisa  Uşurelu, grad didactic unu