6 ian. 2015

EMINESCU de Vasile Romanciuc

Vasile Romanciuc (17 decembrie 1947, Bădragii Vechi, judeţul Edineţ, este un poet. A absolvit Facultatea de Ziaristică a Universităţii de Stat din Chişinău (1972).
Face parte din generaţia „ochiului al treilea" (Nicolae Dabija), care şi-a propus să repună esteticul în drepturile lui. Debutează în 1974 cu placheta de versuri Genealogie. Au urmat cărţile „Citirea proverbelor”, „Dacă ai un prieten” „Din tată-n fiu”, „Ce am pe suflet”, „Mama coase-o floricea”, „Pământul părinţilor, pământul copiilor”, „Un timp fără nume”, „Copilul cu aripi de carte”, „Recitirea proverbelor”, „Olimpul de plastic”, „De ce plânge clovnul?” ş.a. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Versurile sale au fost traduse în rusă, ucraineană, franceză, italiană, engleză, bulgară.

...Şi ne rotim ca nişte fluturi
În jurul geniului tău,
Orbiţi de soarele, ce-l scuturi
De-atîta timp, mereu, mereu.

Cu bogăţia-ţi ne te dărui, 
Cu dor, cu zbucium, cu eres,
Atît de-aproape fiecărui
Şi-atît de mult neînţeles.

"Luceafărul", "Călin", "O, mamă..." -
Cînt de viori, tremur de nai,
Ce-mi ţes pe suflet o maramă
De grea iubire pentru grai...