23 ian. 2015

EMINESCU-I NEMURIRE

                „Eminescu a fost, este şi va rămâne zeul poeziei noastre, poate chiar

                     Dumnezeul ei, dacă se poate spune aşa. E opinia mea, pe care, la sigur,

                                   o împărtăşeşte majoritatea absolută a românilor-basarabeni. De ce anume,

                                        Eminescu? Pentru că verbul eminescian şoptit e nuştiu cum şi nuştiu ce,
                                           care mai mult se simte decât se înţelege; de inimă de suflet, de credinţă

                                           precum ţine...”
                                                                                                                                                  Dumitru Matcovschi                           
 E sărbătoare şi la Centrul Academic Internaţional Eminescu, dezdedimineaţă, de acum 15 ani la rând, în miez de genar, aşa cum spune poetul, e mare alai, aici sunt organizate multiple activităţi cultural-artistice dedicate Marelui poet Naţional, Celui mai mare Român al tuturor timpurilor, Luceafărului poeziei româneşti. Chiar la intrare în Centru ne atrage atenţia avizul, care ne anunţă şi ne invită la sărbătoare... Cum intri în incinta bibliotecii, totul vorbeşte despre Eminescu: Expoziţia de carte Eminescu-cel mai drag poet, însoţită de motoul: Inscripţie pe anfora lui – Păşiţi încet cu grije tăcută, feţii mei./ Să nu-i călcaţi nici umbra, nici florile de tei,/ Cel mai chemat s-aline din toţi, şi cel mai teafăr/ Şi-a înmuiat condeiul de-a dreptul în luceafăr, (Tudor Arghezi).
Au fost amenajate mai multe expoziții, în ambele săli ale Centrului. La vedere au fost expuse Manuscrisele Eminescu – valoarea naţională şi universală. Dar și expoziții de carte  care arată multitudinea domeniilor interesate de numele şi opera eminesciană, cum ar fi: Petre Popescu-Gogan, Rezonanţe eminesciene în arta plastică; Petre Popescu-Gogan, Ecouri eminesciene în arta plastică; Eminesciana plastică,  Reflecţii plastice la operele lui Mihai Eminescu; Mihai Eminescu Luceafărul; Iurii Grecov Eminescu în oglinda filateliei (Creionări la portret); Catalog Enciclopedic Mihai Eminescu în filatelia şi cartografia universală; Concursul internaţional de Ex Libris Omagiu poetului; Tudor Cataragă Sculptură; Nicolae Ioniţă Sculptură; Iulius Popa Medalii Eminescu în Moldova şi în alte ţări; Nicolae Ioniţă Istorie a literaturii române desenată de mari graficieni ai lumii; Constantin Spânu Imagine şi mit; Maria Dogaru, Ion Dogaru Eminescu în documente de metal; Ah, cerut-am de la zodii. Romanţe pe versurile lui Mihai Eminescu; Eminescu şi muzica Valsuri de suflet; La Steaua. Romanţe pe versurile lui Mihai Eminescu. Nu mai puțin interes prezintă și expozițiile: Eminescu peste nemărginirea timpului (care inserează multiple traduceri în diferite limbi) și Noutăţi editoriale (ultimile apariții).
În cadrul Zilei Culturii Naționale și cu ocazia omagierii lui Mihai Eminescu a fost inaugurată expoziţia de tablouri Fantezii eminesciene, etalată de Clubul floriştilor Diana. Fiecare tablou reprezintă un poem din creaţia lui Eminescu. La ora multimedia: Pe ecran se perindă rând pe rând 110 imagini fotografice cu genericul Pe urmele lui Mihai Eminescu, realizate de maestrul Vasile Şoimaru. La centrul muzical răsună recitaluri din poezia lui Mihai Eminescu în interpretări celebre şi evocări muzicale. La tema Eminescu în cinematografie, vizitatorii au putut vedea primul film documentar de epocă despre Mihai Eminescu, din 1914, intitulat Eminescu-Veronica-Creangă. Imaginile prezintă aspecte din viaţa poetului, dar şi din cea a apropiaţilor săi: Veronica Micle şi Ion Creangă. Film realizat de Octav Minar, pseudonimul literar folosit de Octav Popovici (1886-1967), unul din cercetătorii care au documentat viaţa poetului. Filmul Luceafărul, regizat de regretatul Emil Loteanu, muzică Eugeniu Doga. O simbioză a mai multor genuri de artă, literatură, poemul Luceafărul, muzică, coregrafie, aducând în scenă o pleadă de actori, nume notorii, din arta teatrală şi cinematografică. Atmosfera de sărbătoare a fost întregită şi susţinută pe parcursul zilelor de 14 şi 15 ianuarie 2015 de reprezentanţii mai multor licee: LT„Mihai Eminescu, LT Mircea cel Bătrân, Gimnaziul Miron Costin, reprezentanţi de la LT Liviu Rebreanu LTSpiru Haret; Ansamblul Bucovina de la Colegiul de Muzică Ştefan Neaga, condus de Artistul poporului Ion Paulenco şi desigur, prietenii noştri fideli, grădiniţele nr.139 şi nr.40, care au pregătit special un program dedicat marelui poet. Reprezentanţii Clubului floriştilor Diana, poeta Svetlana Bahruşina, care a recitat căteva poeme, traduse din Eminescu, în limba rusă de mai mulţi autori şi mulţi alţi oaspeţi, dar şi simpli vizitatori. Au fost două zile tumultoase, dar şi foarte interesante. Primii care ne-au păşit pragul Centrului, cu un colind pentru Eminescu, au fost elevii clasei înâia de la gimnaziul Miron Costin, însoţiţi de învăţătoarea Chicerman Steluţa, au venit cu un recital de poezie. Ei au demonstrat că ştiu cine este Mihai Eminescu, ştiu date din biografia lui, dar cunosc şi multe creaţii ale poetului. Astfel elevii Plângău Dan, Ţibuh Daria, Volc Chiril, Grigoriţa Alexandra, Rudenco Sofia, Guivan Xenia, Cozniuc Sergiu, Rusu Vlad, Gavrilan Chiril au recitat poeziile: Somnoroase păsărele; Revedere; Ce te legeni; Lacul; Şi dacă; La steaua, poemul Luceafărul; pe roluri. Colaboratorul CAIE, dna Larisa Arseni, le-a povestit basmul de Geo Bogza Eminescu, iar la momentul de lectură au citit împreună cu elevii, pe roluri, din cartea pentru copii şi adolescenţi Ce-o fi vorbit oare Eminescu şi Creangă?, scrisă de Dumitru Mămăliga. Am ascultat un colaj de căntece interpretate de copii pe versurile lui Mihai Eminescu. Următorul grup de elevi care a venit să-i aducă un Omagiu lui Eminescu au fost elevii claselor a V-a, A; B; şi D de la LT Mihai Eminescu, însoţiţi de profesoara de limba şi literatura română, dna Pătrănjel Alina. După ce le-am povestit o legendă ce provine din Transilvania şi se referă la credinţa populară că stelele au fost la origine îngeri, (Legenda integrală poate fi găsită în cartea lui Mircea Popa, Mihai Eminescu text şi context, pag.49). Legenda de mai sus conţine în sine câteva elemente preţioase pentru sâmburele ideatic al Luceafărului. Elevii au mai ascultat
povestirea Pâinea scrisă de Nicolae Rusu, care relatează, cum un băiat, după tradiţia neamului preţuieşte în primul rând măiestria de a coace pâine. Îşi plămădeşte şi îşi coace şi el pâinea  lui, pe care o aduce în faţa unui juriu numeros cu un înţelept în frunte. Acesta este alb şi uscat de bătrâneţe, incoruptibil şi neândurător de exigent, TIMPUL. Zâna destinului său îi spune să-şi plămădească aluatul doar într-un răstimp de 39 de clipociri de pleoapă. Dar să amestece neapărat în el şi gândurile sale cele mai profunde, şi amintirile sale cele mai luminoase, şi viziunile sale cele mai frumoase... Într-un sfârşit îşi aduce pâinea la judecată, unde bătrânul şi neânduplecatul TIMP, trece cu bagheta magică peste puzderia de pâini. Într-o clipă se prefac mai toate în bulgări de pământ, coji mucegăite, altele se prefac în praf şi pulbere. Doar pâinea băiatului rămâne rumenă şi proaspătă. Iar când încep a gusta din pâinea lui neamurile, femei şi bărbaţi, bătrâni şi copii, fiecare din ei îşi vede aevea mama, privindu-i dulce dintr-o negură de vremi. Apoi mai zăresc nişte flori şi nişte gâze într-o poeană de argint, jucând la o nuntă, şi un şir de plopi fără soţ. Mai simt şi nişte flori de tei curgând uşor şi lin în pletele unei fete, care e o preafrumoasă fiică de împărat, precum fecioara-i între sfinţi şi luna-i între stele. Mai aud şi nişte tânguioase sunete de clopot, seara, pe deal......Şi cei care se înfruptă din pâinea Băiatului adună apoi coşuri de firimituri pentru a plămădi cu ele alte pâini. Şi nu uită să transmită din gură-n gură, secole la rând, numele celui ce hrăneşte necontenit nu numai neamul românesc, ci şi întreaga suflare omenească. E vorba de cel care a fost, este şi va fi de-a pururi MIHAI EMINESCU. Copiii au ascultat cu multă luare aminte, dându-şi seama că pâinea aceasta simbolizează destinul poetuli şi că fiecare trebuie să-şi plămădească, şi să-şi coacă pâinea lui, şi numai de el va depinde cum va fi această pâine, şi câţi se vor înfrupta din ea. După cele ascultate şi discutate, elevii: Guţul Dan; Gangan Valeria; Peaticova
Valeria (care a recitat foarte frumos Scrisoarea a III şi a fost delegată la biblioteca municipală B.P.Hasdeu, pentru a participa la sărbătoarea dedicată lui Mihai Eminescu); Vier Amedeea; Filipschi Nicoleta, care au recitat cu multă însufleţire poeziile: Şi dacă; Când amintirile; Scrisoarea a III; O mamă; Lacul; Ce e amorul; Luceafărul. Iar elevele Feteasco Anastasia, cl. a VI-a (poezia Cântec vechi) şi Filipschi Nicoleta, (poezia Lacul şi un fragmrnt din Păinea de Nicolae Rusu), a aceluiaşi liceu au participat şi la biblioteca municipală. Le-am mai prezentat şi expoziţiile: Eminescu peste nemărginire timpului, unde au aflat despre traducerea şi propagarea operei eminesciene în peste 77 limbi şi literaturi ale lumii. O altă expoziţie, intitulată Noutăţi editoriale (ambele expoziţii plasate la etajul doi),, unde au luat cunoştinţă cu noi studii eminesciene, care aduc noi viziuni, noi comentări, analize şi sinteze pe marginea operei eminesciene, ele urmează, încă, a fi studiate amănunţit şi aduse la cunoştinţa cititorului. Copii au plecat foarte impresionaţi, emoţiomaţi şi entuziasmaţi, fiindcă au fost ascultaţi, apreciaţi şi au mai acumulat noi informaţii despre Mihai Eminescu. Pe parcursul anilor CAE şi-a făcut mulţi prieteni şi de aceea cum e tradiţia la sărbători prietenii ne sunt întotdeauna alături. Cei de la grădiniţa nr. 40, cu care centrul colaborează de mai mulţi ani, iar din această colaborare au crescut rânduri de cititori, ne-au bucurat ca de obicei cu un frumos program cultural–artistic. Conducătorul muzical, dna Ohladciuc Svetlana, grad didactic II, dna Donica Antonina, educatoarea grupei pregătitoare nr. X, grad didactic II şi educatoarea grupei mari nr. VII, dna Aurica Prodan, au venit cu circa patruzeci de copii. Pe lângă colinde şi pluguşoare copii au interpretat cântece pe versurile lui Mihai Eminescu şi au recitat poezii din creaţia poetului, unele din ele prezentate ca scenete, dialoguri. Ansamblul Floricele
muzicale şi-a început evoluarea cu colindele: Deschideţi uşa; Colindă de Crăciun; Colindăm iarna, apoi au interpretat Somnoroase păsărele şi Noapte de iarnă, însoţiţi şi de un ansamblu de fluierişti de la aceeaşi  grădiniţă. S-au recitat şi mai multe poezii: Sara pe deal, Sorina Guţu; La mijloc de codru des, Ionuţ Caravelcov; Poemul Luceafărul, Mădălina Pleţca, Mila Ţapeş şi Victoria Munteanu; Colind pentru Eminescu de Grigore Vieru, Sălcuţan Denis; Revedere, Iulian Sârgii şi Vlad Budăi. A fost extraordinar momentul, când cei mici s-au apropiat de manuscrisele poetului, privindu-le cu atâta mirare , admiraţie şi uimire. Şi după ce şi-au primit colacul şi pitacul, s-au îndulcit, au plecat impresionaţi de cele văzute şi auzite, mulţumind gazdelor pentru ospitalitate.
Larisa  Arseni, Maestru în artă, colaborator la
Centrul Academic Internaţonal  Eminescu