13 feb. 2015

AMINTIRI PESTE ANI DIN DOR ȘI DRAGOSTE DE GRIGORE VIERU


Elena DABIJA,
director, Centrul Academic Internațional Eminescu
Pe rețelele de socializare, și anume pa Facebook, m-a contactat doamna Maria Tonu, care este din Moldova dar  la moment este stabilită cu traiul în Toronto, Canada. Din discuție am aflat că suntem chiar și pământence din raionul Ungheni. Rugămintea doamnei a fost de a răspunde la un mini-interviu cu referire la Grigore Vieru pentru Cenaclul „Grigore Vieru”. M-a interesat și am acceptat să răspund deoarece m-au revășit amintirile:
1.Maria Tonu: Care vers ori titlu de poezie Va vine acum in memorie din creatia poetului Grigore Vieru?
Elena Dabija: La moment îmi răsună o poezie din copilărie „Mulțumim pentru pace”: Mama pâine albă coace, / Noi zburdăm voios, / Pentru pace, pentru pace, / Mulțumim frumos. și „Legământ”, (dedicată lui Mihai Eminescu): Știu: cândva la miez de noapte / Ori la răsărit de Soare / Stinge-mi-s-or ochii mie / Tot deasupra cărții Sale. 
2. Maria Tonu: Din tezaurul liric al poetului care nume de volum este de neuitat?
Elena Dabija: Albinuța; Acum și un veac; Taina care mă apără.
3. Maria Tonu: Ce melodie, scrisa pe versurile poetului Grigore Vieru, Va insoteste acum in gand cand cititi aceasta intrebare?
Elena Dabija: Casa părintească nu se vinde. 
4. Maria Tonu: Ce trăsătura de caracter este predominanta omului Grigore Vieru?
Elena Dabija: Simplitatea, omenia, blândețea. 
5. Maria Tonu: De ce oare poetul Grigore Vieru nu a fost printre finalistii Premiului Nobel?
Elena Dabija: Fiindcă omenirea nu are întotdeauna capacitatea de a prețui personalitățile când sunt în viață (cu părere de rău), dar își corectează greșelile post-mortem. 
6. Maria Tonu: Aveti vre-o amintire personala de la poetul Grigore Vieru?
Elena Dabija: Am mai multe amintiri, deoarece profesia de bibliotecar mi-a sortit să fiu mereu înfrățită cu scriitorii și cărțile. Dar am o amintire mai deosebită și am și o poză-cea mai de preț! Este o poză de la Biblioteca Onisifor Ghibu, când a fost lansat volumul „Acum și în veac”. A fost un moment foarte interesant. Eu am cumpărat două exemplare de carte „Acum și în veac” pentru Centrul Academic Internațional Eminescu și pentru Biblioteca pentru copii Traian, care am inaugurat-o în anul 1986 și unde am muncit ca director 15 ani, ca să avem autografe scrise de Grigore Vieru. Când m-a ajuns rândul să scrie autograful Grigore Vieru, dumnealui zice: „Elena, pentru Centrul Eminescu aș dori să scriu un autograf mai deosebit, nu acuma în grabă....o să scriu și o să fac posibilul să ajungă cartea la Centrul Eminescu” Eu m-am bucurat de această onoare din partea Poetului pentru Centrul Eminescu...și am acceptat să mai aștept acel „promis autograf” și i-am zis să scrie un autograf pentru Biblioteca pentru copii Traian. Dumnealui în această poză scrie autograful, iar cartea destinată Centrului Eminescu este pe masă alături, cu regret... Doar pot adăuga: Așa și n-a mai ajuns această carte la Centrul Academic Internațional Eminescu... Mă întreb a mai scris oare Grigore Vieru acel autograf deosebit promis... Poate l-a scris și este pe undeva acea carte cumpărată de mine... Regret că nu am o carte cu autograf în colecția Centrului Eminescu scris de dragul poet Grigore Vieru, deși Măria Sa a fost de mai multe ori la Centrul Eminescu. Acuma mă bucur că fiecare vizitator este întâlnit la Centrul Eminescu cu „Legământ” dedicat lui Mihai Eminescu de Grigore Vieru, scris pe un panou de dimensiuni mari. Mihai Eminescu și Grigore Vieru sunt doi poeți ai dorurilor noastre! 
7. Maria Tonu: Daca poetul ar fi in viata si ati merge la ceremonia de celebrare al octogenarului, ce cadou i-ati aduce?
Elena Dabija: Un prosop cu pâine și sare, un volum Opere de Mihai Eminescu, multe flori și urări de sănătate. 
8. Maria Tonu: Ce mesaj de adio aveti pentru „poetul din stele”?
Elena Dabija: Suntem profund îndurerați că ne lipsiți. Vă ducem dorul, vă iubim, sunteți împreună cu noi prin fiecare cuvânt lăsat moștenire. Drag domn Grigore Vieru, din ceruri, împreună cu Mihai Eminescu, ocrotiți-ne neamul, limba, istoria întru dăinuirea românilor de pretutindeni pentru urmașii urmașilor noștri!