27 feb. 2015

Evenimentul zilei: 27 februarie

1870
  • Familia publică poezia-manifest Templul Thaliei române de Iosif Vulcan. Cităm:

Să formăm dar o cunună
Pentr-un scop frumos, sublim;
Și-n unire dimpreună
Azi toți să contribuim.
Și ca frați cu mînă-n mînă,
Să-nălțăm cu braț frățesc
Templul Thaliei române
Pe pămîntul românesc!
Sus, nepoșii lui Traian,
Dați-i, dați-i cîte-un ban!
  • Eminescu îl vizitează pe comerciantul B. Gh. Popovici, de pe Fleischmarkt  lîngă biserica grecească, pentru  a cere lămuriri post-festum cu privire la acela care era Domnitorul României. Prințul Carol, în primăvara anului 1866, în drum spre București, „s-a oprit la Viena, și nu știm ce l-a călăuzit la acest comerciant român care l-a găzduit în casa sa. Lămuriri mai precize nu ne poate da nici d. Isopescu. (Vasile Gherasim, loc. cit.)
  • „Eu împrumutam cărți de la Biblioteca Universității ; fiind student ordinar, o puteam face, iar Eminescu, student extraordinar, nu o putea. Împrumutam cărți și pentru Eminescu, pe care dînsul le citea acasă, în timpul zilei cînd eu eram prin oraș, sau la cursuri. Iar noaptea, sau cetiam împreună, sau imi povestia din cele citite ziua. Mergeam însă împreună cu Eminescu la Biblioteca curții imperiale, de unde nu se puteau împrumuta cărți acasă. Pe cît știu, numai în această bibliotecă publică citea dînsul. Și citea mai cu seamă cărți care nu se puteau afla în alte biblioteci publice. (Relatare a lui S. Isopescu, făcută lui Vasile Gherasim; loc. cit.).
1879
  • Editorial eminescian în Timpul, fără semnătură și titlu. Are ca temă revizuirea articolului 7 din Constituție.
1881
  • Eminescu publică în Timpul necrologul lui Cezar Bolliac : „La Cesar Bolliac moartea n-a fost decît încheierea  morții lui intelectuale, intervenită acum cîțiva ani deja. Bolliac a fost un prozator energic, un publicist din cei mai citiți și prețuiți...

1886
  • La Ateneul Român, la orele 20,30 seara, Conferința lui Al. Vlahuță: Poesiile lui Eminescu.
1887
  • Familia reproduce poezia lui Mihai Eminescu De ce nu-mi vii...
1888
  • Ideea cumpărării casei nu încetează a sta în mintea Henriettei și singurul lucru ce-o contrariază este pesimismul fratelui bolnav: „Mihai știu bine că are să aibă mare bucurie cînd are să vadă casa cumpărată, dar cum este el pesimist, nu crede că se va putea cumpăra, are o natură că numai ce vede cu ochii crede. Doctorul zice totdeauna că mare nenorocire este pentru el pesimismul; chiar și în boala lui, necrezînd în efectul medicamentelor, progresul în bine merge cu mult mai încet. Răul cel mare, despre care mă întrebați, e combătut, și numai cînd face vrun abus revine, căpătînd greață și mîncărime de piele. Altfel ași dori să-l vadă doctorii din Viena, pentru a se convinge cu cîtă ușurință s-au pronunțat asupra boalei ca incurabilă. Doctoru Isac are să publice diagnoza, după cum mi-a promis, îndată ce va sfîrși Mihai hapurile. Eri, i-a dat cea din urmă doză mare, căci el azi la amiază pleacă pentru 20 de zile în Italia, suferă și el de boala sa mai tare din cauza iernei.
Sursa:
 Vintilă, Petru. Eminescu: Roman cronologic. – Bucureşti: Cartea Românească, 1974. – 810 p.