26 feb. 2015

EVENIMENTUL ZILEI : 26 FEBRUARIE

1871
  • Slavici îi trimite lui Gherasim Șerb o scrisoare în care îl întreabă: „Nu știu,cunoști pre Eminescu, ori ba? El e unul din cei mai talentați juni, care îi cunosc eu. Numai o slăbiciune are: e pesimist literar. Pentru el nu produce nimeni bine: chiar cu Alecsandri nu e îndestulit...

1874
  • La oferta lui Maiorescu de a-i acorda un ajutor de studii pentru doctorat, ofertă adusă de întrebarea cîți bani i-ar trebui  și mai ales cît timp, Eminescu răspunde evaziv: „Mă întrebați cît timp și ce mijloace îmi trebuiesc? Întorc mai de grabă întrebarea și spun: cît timp și mijloace mi s-ar putea pune la dispoziție, eu declarînd de mai înainte că sunt gata să rambursez totul, cînd mă voiu vedea ajuns cu titlul meu academic la un liman sigur. Căci e mai bine să iau după aceasta și să-mi măsur timpul și locul cu măsura realităților. Acesta e punctul lui Arhimede de unde poate fi înălțată lumea mea (afundată puțin în mocirlă).
  •    Cînd e vorba să vă spun ceva (da ori ba) atunci nu spun de obiceiu nimic și adevărata mea fire primordială se arată fără șovăire:  devin ticăit. Despre actuala mea poziție nici nu mai vorbesc nimic. E odată pentru totdeauna nesuferită și nu poate fi schimbată decît radical. Actualul meu mic Dumnezeu nu e un creator, ci o creatură – anume una de piele.

1878
  • Iconografia atît de săracă a lui Eminescu e gata a se îmbogăți cu o nouă fotografie, dar pentru execuția ei, Maiorescu îi comunică lui Iacob Negruzzi: „... Cu Eminescu am să mă duc eu mîine la fotograf, mai nainte însă la bărbier să se radă. La bohėme Roumaine...
1883
  • Vlahuță evocă o întîlnire cu Eminescu și planul acestuia în vederea construirii unui palat pentru artiști: „Nu știu cum potrivise el lucrurile din condei, că după ce se acoperiau toate cheltuielile prevăzute și  neprevăzute, mai avea ș-un escedent de vro cincisprezece mii de lei pe an. Și era o bucurie pe noi... Seara, însă, la birt, a trebuit să ne facem socotelile, pentru că toată averea noastră efectivă se încheia în trei lei, și vroiam să avem și de-aici, mai ales de-aici un escedent...pentru țigări.
  •    Ironia soartei a ținut să confirme în durată că ideea unui palat pentru poeți era o himeră. Multe decenii se plănuise a se construi pe colțul străzii Caimatei un palat al scriitorilor pentru care s-a emis chiar și un timbru special. La doi pași de acel teren locuise Eminescu în ograda mănăstirii Caimata.
  • Apare volumul cu poezii de C. Mille. Îndată după apariție, Eminescu avea să-i facă lui Al. Vlahuță cunoscuta mărturisire:„Uite, dintre tinerii de azi, știi cine dă semne c-are să fie poet mare la noi?
-          Cine?
-          Mille. Da, da, nu te uita. Mille e poet... În Caietul roșu al lui am găsit lucruri minunate, minunate!...
1884
  • Poezia Te duci și Ani de suferință apare în Convorbiri literare.
  • Eminescu părăsește sanatoriul vienez Döbling. Însoțit de Chibici pleacă într-o călătorie de convalescență în Italia.
  • În registrul bolnavilor săi, profesorul Obersteiner notează în legătură cu Eminescu: „Reist mit Herrn Chibici nach Florenz.
Sursa:
 Vintilă, Petru. Eminescu: Roman cronologic. – Bucureşti: Cartea Românească, 1974. – 810 p.