9 mar. 2015

MĂRŢIŞORUL – DATINĂ STRĂVECHE PE PĂMÂNTUL ROMÂNESC

Mărţişorul prins la piept/ Şi dăruit de când e firea;/ Să-ţi ocrotească          gândul drept/ Şi rostul casei şi... iubirea...
La Centrul Academic Internaţional Eminescu a sosit primăvara, aici totul ambundă în culori alb şi roşu. Portretul-covor al Marelui  Poet Eminescu este împodobit cu mărţişoare, dăruite de cititorii şi oaspeţii noştri.Datină străveche pe pământul românesc, Mărţişorul este o practică aproape unică în sud-estul Europei, fiind întâlnită la români, dar şi la bulgari,greci, macedoneni şi ucraineni. Simbol al reânvierii naturii, al vitalităţii şi purităţii ce sunt râvnite de toţi membrii unei colectivităţi umane, indiferent de vârsta lor. Mărţişorul este poate cel mai expresiv mijloc plastic conceput de înaintaşi pentru a marca vizual capul de primăvară (1 martie).Important prag simbolic între iarnă care s-a dus şi primăvara care stă să vină, această zi a fost considerată multă vreme început de an calendaristic,atunci când lumea antică împărţea anul doar în două anotimpuri, în concordanţă cu succesiunea marilor cicluri bio-vegetale. Sosirea primăverii la români se mai asociază cu Zilele Babei Odochia, care nicidecum nu vrea să cedeze iarna şi îşi tot scutură cojoacele, cele douăsprezece la număr, dar până la urmă primăvara învinge şi îşi intră în drepturi.Cu această ocazie la CAIE s-a produs un eveniment ce ține de tradiția ancestrală a Mărțișorului. La masa rotundă au asistat elevii clasei a VIII-a din LT Liviu Rebreanu, însoţiţi de profesoara de limba şi literatura română, doamna Ina Pecza-Puşcaş, grad didactic doi şi elevii clasei a XI-a de la LT Dimitrie Cantemir, împreună cu profesoara de limba şi literatura română, doamna Nina Savca, grad didactic doi.Oaspeţii de onoare au fost colaboratoarele Muzeului Național de Etnografie și Științe ale Naturii doamna Maria Ciocanu, șef secție etnografie și doamna Valentina
Onofriescu, șef secție relații cu publicul, doamnele ne-au prezentat o expoziție tradițională, deosebită de mărțișoare și ne-au inițiat în istoricul acestui ritual-obicei al românilor de pretutindeni, al bulgarilor, macedonenilor și ucrainenilor. Dna Maria Ciocanu s-a oprit în special la personajul Babei Odochia, care este calificat ca Demon, Zeiţă agrară, Divinitate, care face parte din pantionul autohton din perioada neolitică (7000 ani În.de H), dar şi Apărătoarea izvoarelor, adică, Matca apelor. Este un personaj îmbătrânit, ca şi Moş Crăciun, Moş Nicolae şi trebuie să moară ca natura să poată reânvia odată cu sosirea primăverii. Ne-a vorbit despre ritualul-simbol al Mărţişorului, despre semnificaţia lui cromatică, roşu, alb, negru, uneori şi albastru; Roşul asociat cu focul, sângele şi soarele-simbolizează viaţa, deci femeia. Albul asociat cu lumina, simbolizează înţelepciunea bărbatului. Şnurul Mărţişorului, reprezintă îmbinarea acestor două simboluri. Mărţişorul este; concomitent; mijloc de apărare, dar şi expresie simbolică a transferului de însuşiri benefice, exprimate prin simbolismul culorilor-roşu ca emblemă a vitalităţii maxime şi albul ca formă de concretizare a purităţii imaculate. Doamna Maria ne-a mai informat despre multiplele studii etnofolclorice, care au cercetat istoria apariţiei şi semnificaţiea Mărţişorului. Timpul purtării Mărţişorului variază de la o zonă la alta, se pune  la mână, picior s-au gât, acuma mai nou la piept, în ajunul zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui, încărcându-l cu multe energii şi dorinţe. Unii îl poartă 12 zile, alţii o lună, sau până apar primele flori ori păsări călătoare. Dar în sudul Moldovei aşa numitul Mărţiguş se păstrează până la Sărbătorile de Paşte, astfel dându-i sensul de continuitate a semnificaţiei. Doamna Valentina Onofriescu, ne-a vorbit, în special, despre expoziţia de mărţişoare pe care a adus-o de la muzeu. Ne-a povestit din istoricul fondării muzeului. Astfel, Muzeul a fost întemeiat în 1902, iar primul director a fost domnul Alexandru Stuart. Doamna ne-a informat că cel mai vechi Mărţişor din colecţia muzeului are circa 100 de ani, iar colecția numără astăzi mai mult de 700 mii de exemplare. Un criteriu important la selectarea mărţişoarelor este ca acestea să fie confecţionate în concordanţă cu tradiţia. De mai mulţi ani la Muzeul de Etnografie şi Ştiinţe ale Naturii se organizează un
Festival-Concurs la care pot participa toţi doritorii, indiferent de vârstă şi naţionalitate, doar să ţină cont de condiţiile impuse. Străvechiul simbol al perpetuei regenerări vegetale, al purităţii şi vitalităţii umane, Mărţişorul constituie şi astăzi o practică activă în toate casele românilor, de la sate şi oraşe, pierzându-şi totuşi anumite proprietăţi ale sale de talisman, devenind mai mult un simbol al priieteniei sau al iubirii, al aprecierii şi al respectului. Elevii au rămas  impresionaţi de informaţia amplă şi captivantă auzită în cadrul mesei rotunde, au rămas la fel de impresionaţi şi miraţi de frumuseţea şi diversitatea tehnicilor de confecţionare a mărţişoarelor prezentate în expoziţia vernisată, care număra câteva sute şi nici unul nu se repeta, exprimând mulţumirea organizatorilor şi oaspeţilor. Uimeşte creativitatea meşterilor, ingeniozitatea şi inventivitatea. Dar cel mai mult bucură faptul că tradiţia este vie, prosperă şi nu-şi pierde din intensitate.Unii tineri au decis să lase câteva gânduri: Un sincer mulţumesc pentru tot ce-am auzit şi am văzut aici. Urăm o primăvară minunată colaboratorilor Centrului Eminescu, în speranţa la noi întâlniri. Subscriu elevii LT D.Cantemir. Elevii de la LT L.Rebreanu, Nicoleta Tacu, Gabriela Enachi şi Maria Hâncu, mărturisesc: ne-a- plăcut foarte mult expoziţia de mărţişoare, atât de simple la prima vedere, dar... am aflat multe lucruri utile şi frumoase, mulţumim pentru emoţiile sincere şi pozitive create.Doamnele Maria Ciocanu şi Valentina Onofriescu de la MNEIN şi-au lăsat impresiile în Cartea de Onoare a Centrului Eminescu: Mulţumiri organizatorilor pentru inspiraţia de a transmite mesajul Mărţişorului elevilor prin colecţia de mărţişoare de la muzeu.
Larisa Arseni. Maestru în Artă.
Colaboratoare la Centru Academic
Internaţional Eminescu