25 mai 2015

ARCADIE SUCEVEANU - ÎN DIALOG CU CITITORII CĂRŢII „ÎN CĂMAŞĂ DE CIREAŞĂ”

Cuvântul şi fraza lui Arcadie Suceveanu sunt electrizate poetic, ele incită şi vrăjesc
imaginaţia copilului, de altfel  şi a cititorului adult. Dincolo de prim-planul metaforei sale
se află semnificaţia etică, finalitatea instructivă, ceea ce face să nu ne supere nota moralizatoare. Subiectele poeziilor sunt vii, umorul autorului e de o spontanietate admirabilă, imaginile se dovedesc a fi proaspete…
 Ion Ciocanu

Domnulnul Arcadie Suceveanu
a binevoit să ne lase un autograf ca amintire.
Sala de festivităţi a Liceului Teoretic  „Mihai Eminescu” 
s-a transformat într-un stup de albine, care stăruie asupra unui fagure de miere. Copiii claselor a II-a A, B şi C, împreună cu învăţătoarele lor, doamnele Maria Popa, director adjunct la clasele primare, Maria Calpagin, Valentina Munteanu, bibliotecara liceului doamna Aculina Golovatenco, sunt în aşteptarea unui oaspete mult îndrăgit. Colaboratorii Centrului Internaţional Eminescu, doamnele Elena Dabija, director, şi Larisa Arseni, au organizat pentru micii cititori o întâlnire cu poetul, eseistul, ziaristul, dar şi traducătorul, cronicar de vise albastre, cum îl numeşte Dumitru Apetri, domnul Arcadie Suceveanu. Deja a XII-a ediţie, Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu îi dă curs Programului de lectură CHIŞINĂUL CITEŞTE O CARTE. Şi anul acesta pe lângă alte cărti în program a fost propusă şi cartea, domnului Arcadie Suceveanu În cămaşă de cireaşă. Întâlnirea a început  cu un recital de poezie pe care l-au prezentat copii în baza cărţii citite. După ce am făcut o scurtă incursiune în biografia autorului, că  domnul Arcadie Suceveanu vine de prin părţile Bucovinei, din comuna Suceveni, raionul Hliboca, că acolo îşi face studiile, iar după ce a absolvit Şcoala Medie, urmează studiile la Facultatea de Filologie, secţia Limba şi Literatura română din cadrul Universităţii de Stat din Cernăuţi, acolo, pe unde şi-a purtat paşii cândva şi Marele Poet al Neamului Mihai Eminescu. În tot ce scrie, domnul Arcadie Suceveanu se simte un mare dor şi dragoste pentru casa părintească, pentru copilăria ireversibilă, într-un cuvânt, pentru draga Bucovină. Copii au luat cunoştinţă cu expoziţia  Arcadie Suceveanu şi cărţile copilăriei. Apoi, le-am prezentat cartea, care este una frumoasă cu o cromatică de culori vii şi imagini atractive. 

Domnul Suceveanu le-a povestit elevilor o întâmplare năstruşnică din copilăria sa: despre văcuţa Mândruţa, pe care o păştea şi care într-o zi încăierându-se  cu o altă văcuţă şi-a rupt un corn, pe care, copilul Suceveanu i-a propus tatălui să i-l lipescă. Bineînţeles, că n-a scăpat de păpară. Autorul le-a citit mai multe poezii, cum ar fi : O partidă de şah (despre aceea, cum a jucat ursul şi vulpea o partidă de şah, pe o tablă de foi de tortă), Arborele familiei, (aici copii s-au dat cu părerea, spunând că ei ştiu ce înseamnă arborele genealogic al neamului şi al familiei), Maestrul de pian (despre un pisic care cântă la pian, iar şoricelul îl dirijează), Lordul Pi ngu in, poezia În cămaşă de cireaşă : Peste garduri megieşe/ Ne surâd sfios cireşe./ Vezi cireşe în perechi/ La fetiţe în urechi./ Bicicletele prin sate/ Au cireşe-n loc de roate,/ Dacă scazi patru din şapte -/ Obţii trei cireşe coapte./ Uite, din calculator,/ Curg cireşe pe covor./ Şi, în loc să-mbraci cămaşă,/ Tragi pe tine o cireaşă. Le-a mai citit şi alte poezii, dar copiii erau curioşi să mai audă şi alte lucruri, astfel au început să-i adreseze diverse întrebări. Cum îşi alege motivele pentru poezii? Care a fost prima poezie pe care a scris-o? (poetul a răspuns că prima poezie i-a dedicat-o mamei şi chiar le-a recitat-o). Ce trebuie să faci ca să poţi scrie poezii? Când îi place să scrie mai mult, ziua s-au noaptea? Dacă-i place să citească? Când este faricit , când scrie poezii, 
s-au în viaţa cotidiană? Şi multe alte întrebări. Copiii stăteau cu mânuţele ridicate, pentru a-i adresa întrebări poetului, care după cum a mărturisit este pentru prima oară în acest liceu. Domnul Arcadie Suceveanu le-a răspuns cu plăcere la toate întrebările adresate. Cât priveşte fericirea, poetul a menţionat, următoarele: Consider că este o fericire să trăieşti şi în alte universuri şi în alte dimensiuni, dar şi în realitate. Este o aventură a minţii, o aventură a imaginaţiei şi orice carte presupune o asemenea aventură, o evadare din lumea reală, şi o penetrare în alte universuri, în alte taine. E o bucurie a cunoaşterii, dar depinde, lucrurile acestea pot să-ţi producă bucurie, dar şi suferinţă. Stendal spunea: Suferinţa gândirii. Frumos: omul care gândeşte este şi fericit, dar inhalează în el şi o doză de suferinţă pentru că înţelege mai profund drama şi tragismul fiinţei umane. O fiinţă fără conştiinţă poate fi mai fericită, chiar este mai fericită. Omul se deosebeşte de alte fiinţe prin faptul că el ştie să privească la stele şi mai are capacitatea de-a trăi imaginar în alte universuri. A fost o întâlnire interactivă, benefică, credem pentru micii cititori. Copiii au aplaudat îndelung, plecând cu cele mai frumoase impresii, entuziasmaţi şi fericiţi. Întâlnirile cu poeţii, scriitorii şi alte personalităţi ale culturii naţionale, sunt întotdeauna un frumos îndemn pentru asociere cu frumosul, pentru cunoaştere a ţării şi oamenilor ei. Lucrătorii Centrului au mulţumit tuturor pentru colaborare în speranţa de noi întâlniri.

Larisa Arseni. Colaboratoare la CAIE.
Maestru în artă.