18 iul. 2015

EVENIMENTUL ZILEI : 18 IULIE


1868
  • Ziarul arădan de limbă maghiară Alföld anunță turneul lui Pascali: „Mihai Pascali, artistul eminent de la Teatrul Național din București, va da cu o trupă execelentă șase reprezentații românești la Teatrul local, cu începere de la 1 august. Atrage prin această știre atenția publicului nostru asupra unei desfătări artistice pe care intelectualii noștri români vor primi-o în orice caz cu plăcere…”
1869
  • După Iași și Cernăuți, trupa lui Pascali trece și prin Botoșani. Aici Gh. Eminovici pune mâna pe poet și-l izolează la Ipotești, până după plecarea trupei teatrale din Botoșani.
  • În Memoriu asupra lui Eminescu tipărit în Fântâna Blanduziei (1889) se spune că tatăl poetului, aflând de prezența lui în Botoșani, a reușit „să înduplece pe tânărul actor ca să meargă la Ipotești”, spre a fi trimis apoi la Universitate.
  • O schiță de portret eminescian: „Era ca vremea: când senin, când înourat Câteodată senin și mulțumit, umbla povestind ori fredonând voios, parcă lumea toată era a lui, din contra, altădată era înourat și tăcut, tăcerea ce premerge furtunii. Atunci, dacă deschideai o discuție, era vehement, tuna și fulgera, dar nu pentru persoana lui. Nu-i păsa de sine. Era cu casa-n spate, n-avea nici ce pierde nici ce câștiga. Necazurile neamului îl făceau să se revolte și să izbucnească. Atunci vorbea ca un tribun. Aprins strângea pumnul și gesticula. „Pentru răzbunarea neamului e sfânt orice mijloc”, zicea adeseori. În astfel de stare îl auzeai răcnind : Bată-i mânia lui Dumnezeu.” Aceasta era sudalma lui.” (Ștefan Cacovean)
  • Momentul plecării lui Eminescu din București, spre a merge student la Viena, îl evocă I. L. Caragiale : „Mai în urmă, l-am întâlnit tot aici pe Eminescu, cu un frate al lui, ofițer. Plecau amândoi în străinătate – el la Viena, celălalt la Berlin. Militarul era frate mai mare ; tot așa de frumos, de blând și de ciudat – o izbitoare asemănare în toate…” (În Nirvana)
Sursa:Vintilă, Petru. Eminescu: Roman cronologic. - București: Cartea Românească, 1974. - 810 p.