11 dec. 2015

SANDRI ION ŞCUREA - UN ZEU AL SCENEI


                                              80 de ani de la naştere       
                                                O ţară care nu are teatru e sortită pieriii                          
Agenda activităţilor cultural-artistice ce se desfăşoară la Centrul Academic Internaţional Eminescu este diversă. Ne-am propus să orzanizăm un ciclu de manifestări despre şi cu personalităţi ale neamului. Scopul nostru este de a readuce în valoare personalităţile notorii din trecutul neîndepărtat, dar şi din prezent, care au contribuit şi mai contribuie la dezvoltarea culturii naţionale. În acest sens Marele Eminescu spunea: Din vorbirea, din scrierea unui om se poate cunoaşte gradul său de cultură.  Drept dovadă este omagierea marelui actor de teatru şi cinema Sandri Ion ŞCUREA, care ar fi împlinit în noiembrie 80 de ani de la naştere. Născut în 1935, la sudul Republicii, în comuna Vadul lui Isac, raionul Cahul. După absolvirea şcolii din sat se înscrie la Şcoala de Muzică Ştefan Neaga, catedra Dirijat coral, fapt ce denotă, că dânsul poseda o voce frumoasă. După absolvire pleacă la Moscova,unde face studii de teatru şi film la Şcoala Teatrală ŞCIUKIN, în care au studiat mai mulţi tineri din Moldova. Revine acasă şi este angajat ca actor în trupa teatrului LUCEAFĂRUL. Aici interpretează diverse roluri, tragico-lirice şi de comedie. În postura de regizor montează mai multe spectacole, piesa  CHIRIŢA ÎN PROVINCIE de Vasile ALECSANDRI îi aduce mare succes, în rolul Ciriţei, fiind chiar domnia sa. Actorul şi regizorul Sandri Ion ŞCUREA, reprezintă un destin, care prin munca lui metodica, profesionistă ,dar şi de actor, împreună cu alţii colegi, cum ar fi domnul Ion UNGUREANU, etc au format principiile de bază ale acestui tearu. În scenă s-a impus prin expresivitatea stilului, veridicitatea trăirilor interioare şi puterea de transmitere a mesajului. Cariera de regizor îl face autor a peste 40 de montări, unele din ele în afara Republicii, Letonia, Giorgia, etc. Actor şi prim-regizor al teatruluil LUCEAFĂRUL, actor la Teatrul Naţional  M.EMINESCU, prin munca sa contribuie  la dezvoltarea teatrului GINTA LATINĂ. De numele lui este legată întoarcerea la ea acasă a dramaturgiei lui Ion DRUŢĂ.
Invitatul de onoare  la acestă întâlnire de suflet a fost domnul Ion UNGUREANU,actor de teatru şi film, regizor, cadru didactic, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, ex Ministru al Culturii şi Cultelor din Moldova, Cavaler al Ordinlui Republicii..., cel care l-a cunoscut personal, cu care au fost colegi la Şcoala Teatrală ŞCIUKIN şi fondatorii teatrului LUCEAFĂRUL. Au venit la această întâlnire elevii claselor a X-XII-a de la Liceul Teoretic Nicolae Iorga, împreună cu bibliotecara, dna Eugenia STAMATIN, membrii cercului dramatic de la Liceul Teoretic Liviu Rebreanu şi elevii Liceului Teoretic Elena Alistar, clasa teatrală, însoţiţi de profesoara de arta vorbirii, doamna Lucia GALAC şi doamna Didina BÎSTRIŢCHI. După ce le-am prezentat expoziţia PERSONALITĂŢI NOTORII ALE NEAMULUI, am făcut o incursiune prin biografia de creaţie a protagonistului, i-am oferit cu drag cuvântul domnului Ion UNGUREANU. Domnia sa le-a povestit despre istoria  teatrului LUCEAFĂRUL, pe care l-au fondat şi în care a colaborat cu Sandri Ion ŞCUREA şi alte nume sonore din lumea tearului pe parcursul a 10 ani. Ie-a vorbit cu multă durere, despre timpurile când trebuiau să reziste genocidului cultural la care erau supuşi de guvernarea sovietică şi încă multe alte lucruri interesante şi emoţionante din viaţa teatrelor noastre, dar şi din viaţa lui. Bunăoară, fiind cadru didactic la Moscova a crescut o pleadă intreagă de actori, care revenind în Moldova au întemeiat Teatrul absurd... Eugen Ionescu.

Tinerii i-au adresat mai multe întrebări: La începutul anilor 90 într-un interviu spuneaţi: suntem la început de drum lung, unde suntem acum? În Moldova Sovietică a avut loc un genocid cultural, ce se întâmplă acum în cultură? Intelectualii sunt chemaţi acum să asaneze veacul, care este rolul tinerilor în acest veac? Spunea-ţi într-un interviu că Eminescu este domnitorul spiritual al neamului şi în special al Basarabiei. Ne va salva oare cultura, cum credeţi? Domnul UNGUREANU i-a ascultat cu multă atenţie. Este foarte important, dragii mei, ca atunci, când pornim la drum, să-l vedem imaginar. La începutul anilor 90 totul era clar, pe ce cărare pe ce drum, acuma acest drum s-a întortochiat de-abinelea. Situaţia Basarabiei este una absolut specifică, chiar în cadrul Uniunii Sovietice, unde au avut de suferit toate popoarele. Noi am suferit un jug dublu, o asuprire dublă: la toţi li s-a distrus cultura, li s-a distrus religia, la toate popoarele, - nouă ni s-a mai atacat şi limba. Ni s-a spus că avem o altă limbă, dar era o limbă stâlcită, inventată. Astăzi mă bucur, că tot mai mulţi tineri posedă o limbă română literară, limba lui Eminescu. Voi aţi avut norocul să vă naşteţi cu numele lui Eminescu pe buze! Rolul intelectualilor rămâne, totuşi, acela al marilor profeţi, acela de a învăţa, de a îndemna şi a dinamiza şi a mobiliza masele, în special pe voi tinerii, cărora le aparţine viitorul. Pe măsura maturizării noastre, imaginea poetului romanţios, pastoral se estompează, spre a lăsa locul unui creator viguros, de factură quasti-shakespeareană. Eminescu a stat la aceeaşi masă cu Şhakespeare. Multe din versurile lui au o factură absolut dramaturgică. Nu intriga, nu fabula contează. La el dramaturgia se naşte din mişcarea sufletului omenesc. Aici domnul Ion Ungureanu ne prezintă un CD realizat cu Radio Vocea Basarabiei, intitulat: EDITORIALELE ISTORIEI, care inserează mai multe articole din publicistica lui Eminescu despre Basarabia, citit cu vocea lui gravă, catifelată şi cutremurător de impunătoare. La fel ca şi CD-ul REAPRINDEŢI CANDELA, cu un recital de poezie selectivă din creaţia poetului Grigore VIERU.
Moderatoarea evenimentului le aminteşte cu regret că timpul trece repede şi mai avem şi alte surprize. Îi oferă scena improvizată doamnei Lucia Galac, care face câteva exerciţii de arta vorbirii împreună cu elevii menţionând, că la capitolul pronunţare corectă, expresivitate mai avem mult de lucrat. Copiilor le-au plăcut aceste exerciţii, deşi la început i-au amuzat. Pentru această întâlnire cu marele actor şi regizor, domnul Ion Ungureanu, elevii de la Liceul Teoretic Elena Alistar au prezentat un fragment din spectacolul STEAUA FĂRĂ NUME de Mihail SEBASTIAN. Oaspetele le-a mărturisit artiştilor în devenire că STEAUA FĂRĂ NUME a fost spectacolul de debut, montat de dumnealui, la teatrul LUCEAFĂRUL, jucat doar de 12 ori şi apoi interzis. Domnul Ion UNGUREANU, a punctat în cartea de onoare a bibliotecii: Sunt pentru prima dată la acest centru formidabil, născut din dorul nostru pentru Eminescu, care este infinit şi m-am simţit ca acasă printre slujitorii acestui minunat Templu de Cultură. Vă felicit şi vă mulţumesc, nu vă uit şi voi reveni cu drag. Le-a mulţumit tinerilor, i-a îndemnat să citească, să-şi urmeze visele tinereţii, neapărat să meargă la teatru, să-şi cunoască istoria neamului şi personalităţile. Doamna Eugenia STAMATIN, i-a înmânat un buchet de flori şi i-a citit o poezie de Constantin ANDREI ÎNSTELATĂ CALE (Celebrului actor şi regizor de teatru şi film Ion Ungureanu,dedicaţie), fragment: Cu el Luceafărul sclipea / Pe-orbita înstelată, Cu el Moldova- film era/ Ştiută-n lumea toată. O viaţă-ntregă-a năzuit / Precum Novac, eroul său, / Să-şi vadă Neamul strâns unit / Şi apărat de orice rău. / Teatru, filme poezie...,/ Regizor şi mare actor, / Toate l-au făcut să fie / Printre noi ne-muritor. A fost o întâlnire cu adevărat de suflet şi pentru suflet.
Larisa Arseni. Colaboratoare CAIE.
Maestru în artă