18 ian. 2016

GÂNDIŢI-VĂ, ROMÂNI, LA EMINESCU


  
Gândiţi-vă, români, la Eminescu  
Lin, fruntea la icoana lui plecaţi,  
Bătrâni şi tineri să-nchinăm omagiu  
Celui mai drag Luceafăr dintre fraţi.  
  
Gândiţi-vă, români, la Eminescu,  
El e mereu cu noi, etern va fi,  
E diamantul poeziei noastre  
Din alte vremi, din alte sihăstrii.  
  
Ştiu, este greu... Ne-ncearcă vremuri grele,  
I-aşa departe timpul său de noi,  
Dar poezia-i e mereu aproape,  
Citindu-l cele vechi s-or face noi.  
  
Ninge-i, Părinte, linişte şi pace  
Celui ce-a fost mereu neliniştit,  
Ce Ţara şi-a iubit cu prisosinţă  
Şi prin iubire s-a făcut iubit.  
  
Ninge, Părinte, peste el cu inimi,  
Ninge cu codri şi alei de tei,  
Sărută ochii lacului albastru...  
E Eminescu zeul între zei!  
  
Spiritul său în veci de veci nu piere,  
E Eminescu sprijinul ceresc,  
Căci universul său de poezie  
Trăieşte-n orice suflet românesc.  
  
Oriunde-am fi, oriunde ne vom duce,  
Pe plaiuri mioritice, târzii,  
El, Dumnezeul poeziei noastre,  
Ne însoţeşte-n fiecare zi.  
  
Să îl iubiţi! Să-l recitiţi, prieteni!  
Noi, fără el, am deveni un mit...  
El e izvorul lacrimilor noastre,  
Al începutului, fără sfârşit.  
  
Mugurel Pușcaș  
( Liga Scriitorilor din România )