15 feb. 2016

CU EMINESCU ÎN SUFLET ŞI ÎN GÎND

Valeriu RAŢĂ,
bibliotecar
   Treptele din cariera de activitate a Elenei Dabija la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” sînt de la bibliotecară pînă la director de filială. În anul 2000 administraţia BM, în frunte cu fostul director general dna Lidia Kulikovschi, trebuia să ia o hotărîre întru cîtva deosebită: să selecteze dintre colaboratorii bibliotecii un specialist pe care să-l numească şef al proaspătului înfiinţat Centru Academic Internaţional Eminescu. Norocul avea să cadă atunci – după cum vă daţi seama – peste Elena Dabija, şefa unei filiale pentru copii din sectorul Botanica. Dna E. Dabija la început nu a acceptat această funcţie destul de responsabilă (după cum i s-a părut şi într-adevăr este!), dar pînă la urmă dovezile concludente ale administraţiei au învins-o. Timpul însă a arătat că nici administraţia, nici E. Dabija nu au dat greş.
            Centrul Academic Internaţional Eminescu (CAIE) s-a deschis în Anul Eminescu, evenimentul a fost prilejuit aniversării a 150-a de la naşterea celui mai mare poet şi publicist român. Unul dintre iniţiatorii deschiderii acestei instituţii unice în felul său din întreg spaţiul românesc a fost academicianul Mihai Cimpoi, un mare cunoscător al creaţiei genialului înaintaş al neamului nostru. Cu străduinţa lui şi susţinerea din partea Primăriei Municipiului Chişinău, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, dar şi din România, a fost găsită clădirea corespunzătoare (bdul Dacia 20), iar doamna E. Dabija urma să conducă toate activităţile de aici ce urmau să se desfăşoare iată de acum mai mult de un deceniu şi jumătate. În prezent CAIE – instituţie de cultură cu profil ştiinţific şi biblioteconomic – asigură acces tuturor chişinăuienilor la opera clasicului literaturii naţionale şi universale Mihai Eminescu, valorifică şi promovează opera, viaţa şi activitatea lui prin diverse acţiuni de cercetare şi manifestări culturale. CAIE, diriguit sub bagheta iscusită a Elenei Dabija, la ora actuală se află în fruntea filialelor cu cei mai performanţi indicatori ai productivităţii muncii de bibliotecar. Şi credem, cu certitudine, că toţi colaboratorii în aceşti ani au avut o satisfacţie deosebită activînd la această subdiviziune a BM. Desigur, au fost şi probleme şi unele nereuşite, dar pînă la urmă CAIE a fost pus pe picioare rezistente şi Chişinăul, capitala republicii noastre, astăzi se poate lăuda cu reuşitele bibliotecarilor care pe drept cuvînt fac uneori minuni. Un merit incontestabil în această privinţă îl are, desigur, neîntrecuta prin ingeniozitatea sa, inteligenta şi simpatica doamnă Elena Dabija.
            Sînt convins că succesele obţinute aparţin întregii echipe care îşi îndeplineşte sarcinile cu multă pasiune. Dar nu trebuie să uităm că zi de zi fiecare colaborator a fost şi este axat pe o muncă exigentă, conştiincioasă, de multe ori meticuloasă, iar E. Dabija este motorul care transformă acest clocot de energie creatoare în ceva splendid, în lucruri de care rămîn surprinşi şi, în acelaşi rînd, se bucură toţi pasionaţii de Eminescu care păşesc pragul acestei case a înţelepciunii şi cunoaşterii. Acţionînd numai împreună, cu dragoste de profesie şi de patrimoniul naţional, universal şi eminescian, o mînă de profesionişti în frunte cu E. Dabija, formînd un nucleu solid, a reuşit să realizeze o listă de activităţi chiar destul de impunătoare: inovaţii şi tehnologii moderne, cercetare şi editare de publicaţii de profil (inclusiv, buletinul Mihai Eminescu), servicii online, prezentări în reţelele de socializare, nenumărate documente înregistrate şi consultate, diverse articole şi emisiuni publicitare în mass-media, programe culturale inedite, participare activă la diverse foruri profesionale, proiecte necunoscute mai înainte, colaborări şi parteneriate fructuoase, întîlniri cu personalităţi remarcabile dintr-un şir de ţări, schimb de experienţă şi deplasări de serviciu peste hotare – din lipsa spaţiului nici nu putem să le enumerăm pe toate.
            Pentru a fi în pas cu timpul şi cu schimbările provocate de viaţa cotidiană, E. Dabija nu a avut în aceşti ani clipe care să nu o frămînte, să nu se gîndească cum să pună la cale, cum să îndrepte pe un făgaş corect şi de neîntors dezvoltarea înainte a CAIE. La manifestările culturale, pe care E. Dabija le organizează cu mult fast, sînt invitaţi scriitori, jurnalişti, actori, artişti plastici, interpreţi de muzică populară şi uşoară, critici şi istorici literari, savanţi şi oameni de cultura din Republica Moldova, România, Ucraina, Rusia, Azerbaidjan, Franţa, Italia, Suedia, Turcia, Macedonia, China etc. Un răsunet deosebit îl au congresele eminescologilor, care în anul curent vor ajunge la cea de-a patra ediţie. De asemenea, E. Dabija are grijă să organizează lecţii pentru gimnazişti şi liceeni, precum şi sărbători pentru preşcolari.
            Ne bucură faptul că dna directoare de la CAIE este un autor permanent al revistei noastre de biblioteconomie, ştiinţe ale informării şi de cultură BiblioPolis, editată sub egida BM „B.P. Hasdeu”. Astfel, pe parcursul anilor dumneaei a publicat în această revistă de prestigiu a societăţii bibliotecare de la noi articole cu care fiecare lucrător din sfera infodocumentară ar dori să se mîndrească: Zilele spiritului românesc la Centrul Academic Internaţional Eminescu (2002); Invitaţie la lectură: lecturi eminesciene (2003); Eminescu (din nou) în portugheză, Liceenii alolingvi doresc să-l cunoască pe Eminescu (2004); Cunoaştem Chişinăul şi CAIE (2005); Steaua noastră de veghe (2007); Eminescu-i vremea care vine!, Mihai Eminescu – sens, timp şi devenire istorică (2008); Mihai Eminescu – poetul visător (2009); „În mine bate inima lumii”, Mihai Eminescu al vremii noastre (2010); De la mic la mare, îndrăgostiţi de Luceafăr (2011); „A-l cunoaşte pe Eminescu, a-l face cunoscut lumii...” (2012); Cartea Eminescu mereu deschisă, Eminescu al vremii noastre, (2013); Eminescu-i nemurire! (2014); „Vreme trece, vreme vine... ” sau Amintiri plăcute din viaţa unei bibliotecare pe parcursul a 15 ani de activitate, Unitatea culturii universale în reprezentarea lui Eminescu (2015); ...... (2016). Acestea, dar şi alte tipărituri care au fost împrăştiate în ediţii periodice din afara instituţiei noastre, îi fac cinste şi o onorează. De altă bibliotecară care să-l prezinte atît de amplu (dar principalul cu tot sufletul!) pe Luceafărul poeziei româneşti nici nu am cunoscut. Nu putem trage altă concluzie decît că într-adevăr dumneaei este totdeauna cu Eminescu în suflet şi în gînd. Pentru aceasta, pot să spun, colega noastră de serviciu merită toată lauda şi recunoştinţa.
            Desigur, meritele dumneaei au fost observate de autorităţi şi, pe parcursul anilor, îmbrăţişînd funcţia de bibliotecar şi purtînd în lume crucea unui om al culturii, E. Dabija s-a învrednicit de titlurile: Cel mai bun bibliotecar din Republica Moldova (2002, 2005); Cel mai bun manager al anului (2003, 2009); i s-au conferit Ordinul „Steaua României” în grad de Ofiţer (...), medalii, diplome de onoare, de merit şi de excelenţă din partea factorilor de decizie şi de la numeroase instituţii cu care colaborează CAIE, inclusiv de la BM „B.P. Hasdeu”, pe care E. Dabija o iubeşte şi o adoră la fel de mult ca şi pe propriul ei copil care este – după cum aţi văzut din cele relatate mai sus – Centrul Academic Internaţional Eminescu.
            Ultima frază nu este una spusă la întîmplare, deoarece am scăpat din vedere (cer scuzele de rigoare) să menţionez mai înainte că E. Dabija, începînd cu anul trecut, mai are o sarcină dificilă de îndeplinit: colectivul BM „B.P. Hasdeu” i-a încredinţat funcţia de preşedinte al Comitetului sindical al instituţiei. Iar aceasta, după cum ştie fiecare din noi, nu e de şagă, nu e de glumă să ai în adaos grija atîtor persoane şi atîtor caractere deosebite deodată... Dar iată că protagonista noastră a luat în serios îndrăzneala noastră şi se isprăveşte de minune cu această activitate de factură administrativă.
            Totuşi, în activitatea sa E. Dabija accentul îl pune pe dezvoltarea în continuare a CAIE, care uneşte cunoscătorii şi amatorii creaţiei lui Eminescu, atît din Republica Moldova şi România, cît şi din alte ţări ale lumii. Astfel, în ultimul timp s-au deschis filiale în România, Italia, Portugalia, Franţa pentru conaţionalii care locuiesc după hotarele ţării, dar care nu doresc să îşi uite rădăcinile. CAIE a adunat o colecţie bogată: de la ediţiile de pe timpul poetului pînă la CD-uri şi DVD-uri cu înscrieri de filme, spectacole, declamaţii ale artiştilor renumiţi; de la culegerea în 23 de volume a manuscriselor lui pînă la cărţile viu colorate pentru cititorii cei mai mici; de la studii ale oamenilor de litere pînă la culegeri de scrieri în afară de română şi în rusă, engleză, turcă, chineză etc. De o popularitate deosebită se bucură suvenirele, medaliile jubiliare, timbrele, portretele lucrate manual, tablourile pictate de profesionişti, dar şi desenele copiilor. Nu în zadar E. Dabija spune: „Creaţia lui Eminescu este multilaterală şi foarte actuală. Deschizi orice pagină a unei culegeri de poezii sau publicistică şi te uimeşti – parcă ar fi scrise în zilele noastre. Se referă şi la politică, şi la economie, şi, desigur, la relaţiile dintre oameni. Orice alineat este ca o prezicere. Avem ce învăţa şi din punct de vedere lingvistic, şi pe planul de percepere a lumii înconjurătoare, deoarece – chiar şi pentru a privi natura şi a vedea frumuseţea ei – trebuie să ai talent.”
            Putem spune deci că E. Dabija este specialistul de la BM care ţine mîna pe puls la tot ce se petrece în ţară şi în lume, legat de numele geniului culturii româneşti care este Mihai Eminescu. Dumneaei e o fire visătoare, dar şi muncitoare, şi, cu certitudine, înţelege că schimbările de ultimă oră din societatea noastră o fac să fie la înălţime şi în prima postură, dar şi în cea de-a doua. Principalul e că are cui să vină în întîmpinare, adică celor dornici de a-l cunoaşte pe Eminescu, dornici de a sesiza cu toţi porii frumuseţea creaţiei lui. Dorim ca şi pe viitor E. Dabija să-şi realizeze multiplele sale obiective pe care le are în plan şi cu fermitate să ţină piept solicitărilor comunităţii chişinăuiene, poate şi dincolo de aceasta.
            La ceas aniversar, cînd adaugă o nouă floare la al anilor buchet, îi urăm cu o deosebită afecţiune colegei noaste Elena Dabija multă sănătate, voie bună şi noroc în toate. Dorim să fie la fel de stimată şi iubită precum la serviciu aşa şi în cercul familial, să aibă parte de mii de surprize plăcute în fiecare zi pe care i-o dăruieşte Domnul cel de Sus. Şi, desigur, să fie fermă în legătură cu deciziile luate şi să nu permită nimănui să o abată de la idealurile sale, să ţină mai departe în mîini sigure conducerea CAIE, să nu îi sece niciodată pasiunea şi dragostea de muncă la bibliotecă, ci să se bucure de cele realizate şi că se află printre cărţi şi printre oamenii care iubesc cuvîntul scris şi lectura.
            Iar după această înşiruire de propoziţii îmbălsămate o rog pe distinsa directoare să se delecteze cu următoarele versuri, care, sperăm, o vor unge la inimă:

Faceţi cunoştinţă, recomand...

Elenei Dabija

Biblioteconomia este
Cel mai drag obiect la studiat,
A putut ca urce înspre creste,
Să planeze ca într-o poveste
Doar pe vectorul determinat.

La Hîrceşti, Ungheni, ea şi visase,
Ce profesie îşi va lua...
Inimii atunci se adresase,
Iar acea i-a spus pe şleau că-i place
Lîngă cărţi aproape ca să stea.

Astfel, după Universitate,
Ea şi cartea sînt între copii,
S-a dedat deci în totalitate,
Învăţîndu-i ca să dea din coate,
Şi să scape de tristeţi, stihii.

A urmat o altă provocare:
Să conducă un focar-izvor
Şi de spirit, şi de o suflare
Românească – pînă astăzi care
Îi dă viaţă nouă şi onor.

Eminescu – geniul din stele –
Cucereşte sufletul ei blînd...
Ea, cu gura plină de măsele,
Se descurcă bine-n toate cele,
În programe dense debutînd.

Iată-i trece de hotare slava,
Creşte şi mîndria unui brand,
Poate să închege şi voroava,
Totdeauna să respingă pleava,
Faceţi cunoştinţă, recomand...