14 apr. 2016

CHIŞINĂUL CITEŞTE...

CÂND PĂRINȚII NU-S ACASĂ – O CARTE PENTRU COPII ŞI COPILĂRIA DE ALTĂDATĂ


Programul Chișinăul citește este în plină desfășurare. Centrul Academic Internațional Eminescu și-a planificat întâlniri și dezbateri pe marginea cărţilor incluse cu toate liceele din cartierul Botanica. Astăzi am fost în ospeție la Liceul Teoretic Nicolae Iorga. Biblioteca liceului pe cât de spațioasă a devenit neîncăpătoare. Elevii claselor a IV-a, însoțiți de doamnele învățătoare Larisa Silcenco și Oxana Musa, îndemnați de doamna Eugenia Stamatin și-au ocupat cuminți locurile în așteptarea evenimentului. După prezentările și salutul tradițional, le-am vorbit copiilor despre acest frumos și util program, ajuns la a XIII- ediție, despre felul cine și cum selectează cărțile ce se întâmplă la finele programului, etc. 
Evenimentul zilei, însă a fost întâlnirea cu doamna Miroslava Metleaeva, o personalitate notorie a culturii noastre naționale, dar care a rămas oarecum în umbră, deși, este poet, prozator, eseist, ziarist și traducător. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și România, membru al PEN clubului Internațional. Scrie și publică multe: antologii și culegeri de poezie și proză în Republica Moldova, România, Rusia, Armenia, Kazahstan. Doar câteva exemple: Plachete de poezie Trăiesc printre voi, Cântece nocturne, Umbra galeonului. Unele creații din aceste cărți au fost traduse în limbile rusă, engleză franceză și alte limbi. Scrie proză pentru maturi și copii, Când părinții nu-s acasă, etc. Pentru romanul Jocul în pazzly a obținut Diploma și premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Sub egida Institutului de Filologie a Academiei de Științe din Moldova, unde muncește și în prezent a apărut volumul Literatura Moldovei la răscrucea veacurilor. Un loc aparte în creația doamnei Metleaeva îl ocupă traducerile. Traduce din literatura rusă în română și din literatura română în rusă, poezie, proză, filozofie. Este autor și coautor a multiple articole critico-literare și monografii. A fost menționată cu Diplome și Medalii pentru traducerile din opera lui Nichita Stănescu și Mihai Eminescu. E de menționat că traducerea capodoperei eminesciene Luceafărul este recunoscută ca fiind una dintre cele mai bune și exacte traduceri în limba rusă.
        Sloganul s-au crezul doamnei Miroslava Metleaeva este: Prețuiește prezentul – în el e trecutul și viitorul tău…
          Critica literară opinează: Miroslava Metleaeva își propune exact ceea ce trebuie să facă poezia la ora aceasta: să restabilească unitatea fărâmițată a lumii. E o acțiune greu de înfăptuit, dar ea își mobilizează toate forțele, toți nervii și toată energia morală și intelectuală. Unitatea lumii este imposibilă de conceput fără unitatea dintre sentimente și idei, dintre emoție și rațiune, dintre lirică și filozofie. Reflecțiile poetei nu sunt seci, discursive, ci marcate de un lirism suav, fiindcă ea dă dovadă și de o sensibilitate deosebită la mișcările abia vizibile ale naturii… Versurile au o curgere firească, cucerindu-ne prin sinceritate, care este dovadă lirismului autentic.
          Mă bucur că am onoarea să vă prezint o personalitate, un om cu multă dăruire și dragoste pentru tot ce face, aici îi ofer cuvântul doamnei scriitoare.  Dumneaei își începe discursul prin a spune că este de fapt vorbitoare de limbă rusă, limba română a învățat-o în pofida unor intemperii ale vieții. La început se intimida să vorbească, deşi o ştia, dar fiind într-o delegație în România i s-a solicitat un interviu și atunci s-a lecuit de frica de a vorbi. Dumneaei a menționat că cel mai frumos și bun lucru este să înveți și doar învățând îți poți realiza toate visele. 

Acestea fiind spuse trecem la discuții-dezbateri pe marginea cărții din programul Chișinăul citește, Când părinții nu-s acasă. Autoarea a mărturisit: Cartea este despre viața copiilor mei, care rămânând deseori acasă fără supraveghere, neavând telefoane mobile, calculatoare și alte feluri de tehnologii moderne, făceau tot genul de șotii și peripeții, erau copiii anilor 80. La întrebarea, dacă le-a plăcut cartea elevii au început să aplaude frenetic. Enumerau pe rând povestioarele care le-au plăcut mai mult: Simca, Pe întuneric, Clioclea, Tabloul, Copii pierduți, Balul mascat… Au mărturisit că s-au regăsit în multe din ele. Discuția a fost una foarte agitată şi emoționantă, fiecare dorea să-i adreseze întrebări despre copilărie, despre primele poezii, primele cărți etc. Toți au rămas foarte impresionați și mulțumiți de cele auzite. Doamna Larisa Silcenco i-a mulțumit scriitoarei pentru această întâlnire interesantă, foarte utilă și cu efect educațional, a mulțumit și colaboratorilor de la Centrul Eminescu pentru organizarea acestor întâlniri care au menirea, pe de o parte, de a le cultiva copiilor dragostea pentru lectură, iar pe de alta de a cunoaște noi personalități. Doamna Metleaeva a rămas satisfăcută, le-a propus copiilor să-și scrie amintirile, peripețiile mai interesante și să le transmită la biblioteca Eminescu și poate în perspectivă va mai scrie o carte, luând ca bază subiectele propuse de copii... ar fi minunat... Elevii i-au dăruit flori și   i-au solicitat autografe.

Larisa Arseni. Colaboratoare la CAIE.
Maestru în artă.