28 apr. 2016

DRAPELUL DE STAT – SIMBOL AL DEMNITĂŢII


În Republica Moldova se atestă mai multe Sărbători Naţionale. Dintre toate simbolurile naţionale, în zilele noastre Drapelul este recunoscut drept cel mai important şi primul scos în lume. La 27 aprilie 1990 la sesiunea întâia a Sovietului Suprem al RSSM de legislatura a douăsprezecea, după raportul Comisiei pentru simboluri prezentat de deputatul Alexandru Moşanu, se adoptă Legea RSS Moldoveneşti nr. 5-XII cu privire la modificarea articolului 168 din Constituţia (Legea Fundamentală) a RSS Moldoveneşti, prin care tricolorul albastru-galben-roşu este oficializat în calitate de Drapel de Stat. Concomitent se aprobă Hotărârea Sovietului Suprem nr. 6-XII cu privire la intrarea în vigoare a articolului 168 din Constituţia (Legea Fundamentală) a RSS Moldoveneşti, care prevede utilizarea tricolorului fără imaginea stemei de stat până la adoptarea acesteia. După votarea celor două acte, deputatul Gheorghe Gimpu arbordează tricolorul pe cupola Parlamentului.
          Drapelul Republicii Moldova este un tricolor cu benzi verticale – albastru, galben şi roşu, având proporţiile de 1:2 între lăţime şi lungime. În centru, pe fâşia de culoare galbenă, este imprimată Stema de Stat un vultur purtând o cruce în cioc şi strângând în ghearele reprezentate ca nişte mâini un sceptru de aur şi o ramură verde de măslin. Pieptul păsării este protejat de un scut cu însemnele tradiţionale ale Moldovei medievale: capul de bour, soarele, luna şi o floare. Ziua Drapelului de Stat a fost instituită pe 23 aprilie 2010.
          Manifestări de amploare, cu această ocazie au fost organizate abia anul trecut. Un Tricolor umens, de şapte metri lungime şi 3,5 metri lăţime a fost arborat în faţa guvernului. Anul acesta se pare că tinerii au luat iniţiativa în mâinile lor şi Ziua Drapelului de Stat-27 aprilie s-a sărbătorit cu mare fast. Şi noi cei de la Centrul Academic Internaţional Eminescu nu am putut râmâne indiferenţi. În acesată zi istorică am participat la Liceul Teoretic Vasile Alecsandri la spectacolul cu genericul TRICOLORUL SIMBOL AL DEMNITĂŢII, organizată în parteneriat cu bibliotecara Veronica Munteanu. Sala a fost neîncăpătoare, deoarece au asistat elevi şi din alte licee, invitaţii de onoare au fost: colonelul Petru Costin, istoricul Ion Negrei, un grup de studenţi de la Academia Militară Ştefan cel Mare, care au adus Drapelul de Stat în sală şi un grup de ostaşi în termen le-au demonstrat elevilor anumite trucuri şi tehnici militare. În luarea de cuvânt directoarea liceului Danniela Vacarciuc a menţionat: Orice popor se poate uni sub un anume simbol, fie simbolul crucii, or... Sărbătoarea Tricolorului este cea mai frumoasă, mai caldă şi mai luminoasă, pentru noi ea înseamnă LIBERTATE, INDEPENDENŢĂ, IDENTITATE, AFIRMARE. Avem simboluri, care ne reprezintă ca neam, identitate, etc şi suntem obligaţi să le păstrăm, să le respectăm şi să nu uităm de ele nicicând. Aici i s-a oferit cuvântul domnului Petru Costin, dumnealui foarte emoţionat a subliniat că, astăzi sărbătorim într-un anturaj plăcut de tineri, unde domină suflul românismului şi care reprezintă viitorul ţării. Le-a vorbit celor prezenţi despre cea mai bogată colecţie de Drapele, expuse în sală, despre cum şi unde au fost descoperite mostrele acestora şi cum au fost confecţionate. Începând de la Drapelul Geto-Dacilor şi toate celelalte simboluri, care au unit poporul nostru în diferite perioade istorice. Această splendidă şi măreaţă expoziţie, unică în Europa, pe care domnul Petru Costin a prezentat-o în multiple ţări a ajuns şi la liceenii noştri.
          Domnul Ion Negrei a accentuat marea responsabilitate, dar şi mândrie pe care, cu certitudine, o are fiecare din noi pentru aceste simboluri. Ne-a îndemnat să nu ne uităm identitatea şi să ne cunoaştel istoria şi mai ales Drapelul simbol nelipsit de la toate evenimentele istorice în procesul evoluţiei unui popor. Elevii au pregătit un microspectacol, care a scos în evidenţă anumite momente din viaţa satului românesc basarabean, dar şi a celui sovietic cu toate intemperiile care s-au abătut asupra lui, cotropire, deportări, foamete, colectivizare silită, deznaţionalizare, dezrădăcinare, etc. S-au demonstrat fragmente din filme documentare care reflectau anumite momente isorice, s-au interpretat cântece patriotice. S-a interpretat imnul Deşteaptăte române şi Limba noastră. A fost creată o atmosferă solemnă, emoţionantă în care se vedea şi se simţea iubirea de ţară şi de neam. Astfel de activităţi au un impact foarte benefic asupra formării civice a tinerei generaţii.




Larisa Arseni. Colaboratoare CAIE.
Maestru în artă.