27 mai 2016

SENTIMENTUL NATURII ÎN POEZIA LUI EMINESCU

Larisa Arseni. Maestru în artă.
Colaboratoare la CAIE.

Întâlnirile cu personalităţi ne produc întotdeauna momente de bucurie, nouă celor de la Centrul Academic Internaţional Eminescu, dar şi utilizatorilor noştri fideli. De această dată a venit la noi un oaspete drag, frumos la chip şi la suflet, doamna Lucreţia BÂRLĂDEANU, o prezenţă aparte în peisajul literelor basarabene, Scriitoare, Doctor în filologie, Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi România, preşedinta asociaţiei Synergie Franco-Moldave, care ne-a mărturisit printre altele: Mă aflu pe podul de aur: circul mereu între Paris și Chișinău. Lucreţia BÂRLĂDEANU s-a distins întotdeauna prin eleganţă. Mot cle, eleganţa îi defineşte atât felul de a fi, cât şi scriitura. Înterlocutorii au fost elevii de la LT Mihai Eminescu, LT Mircea cel Bătrân, LT Liviu Rebreanu.
     Născută la 30 mai 1956 într-o familie de intelectuali din satul Tătărăuca–Veche, Dondușeni, încă în timpul studiilor se manifestă ca o fire puternică, bine montată în dorinţa de a deveni cineva.  Face studii  de filologie la Universitatea Pedagogică Ion Creangă din Chișinău, pe care o  absolveşte cu eminență. Susține și publică teza de doctor în filologie cu tema Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu. Îmbină activitatea literară cu cea de pedagog. Predă limba și literature română, mai întâi în satul de baștină, apoi la Catedra de limba și literatura română a Universității Pedagogice de Stat Ion Creangă. Între anii 1988-1998, suplinește funcția de lector superior, conferențiar universitar, apoi Doctor în filologie la Catedra de teatrologie și literatură universală a Universității de Arte, actualmente Academia de Muzică și Arte Plastice. Publică la mai multe edituri din Republica Moldova și de dincolo de Prut.
            
             Debutează cu volumul Roua de cuvinte (1988), dar se afirmă (1996) prin Clipe cu păsări. Se impune printr-o manieră individuală de comunicare cu cititorul care transgresează, hotarele genurilor, pentru a se regăsi cu timpul în publicistica și în proza autoarei.
             Scrie într-un registru accentuat feminin al sensibilității, bine cizelat al expresivității.
             Beneficiază de mai multe burse de studii în Franța, unde se stabilește în 1998 şi îşi propune,  drept obiect de studiu exilul românesc în multiplele lui ipostaze, publicând la această temă mai multe volume: Dialoguri pariziene, (Editura Arc,2005), Secolul nomazilor, (Editura Epigraf, 2006). Proverbialul sentiment al dorului românesc, sincronizat cu o sensibilitate modernă, îi inspiră o carte de amintiri din (altă!) copilărie – Dealul Drăguței, apărută la Editura Silvius-Libris, 2010. În 2011, la Uniunea Scriitorilor din Moldova își lansează cartea Scrisori din Paris, (tradusă şi în limba franceză LECTURES de metro) la Editura Arc. În prefața volumului, Adrian Ciubotaru menționează că, de fapt, cartea nu este despre Paris și nici despre aflarea scriitoarei în capitala Franței ci este despre singurătatea și nostalgiile unei ființe rătăcite printre străini, dar care încearcă să-și potrivească ceasul spiritual după ora locală. Scris leger, fără pretenții, acest microroman epistolar se va lăsa citit cu aceeași plăcere și dezinhibare cu care a fost scris.
             Vladimir Beșleagă a caracterizat-o drept o ambasadoare a culturii noastre la Paris.
             Pentru un ziar autohton, doamna Lucreția Bârlădeanu a spus următoarele:. Am experimentat toate genurile literare, Îmi place să fiu mereu proaspătă, să nu intru în clișee. Experimentez neâncetat, stric jucăria și fac alceva… Își publică toate cărțile și în limba franceză
             Aici îi oferim cuvântul scriitoarei, Lucreţia Bârădeanu, doamna începe a depăna firul gândurilor, prin a le vorbi despre Mihai Eminescu şi despre impactul creaţiei marelui poet al tuturor românilor asupra formării dumneaei ca scriitoare, ca spirit naţional... Apoi le  răspunde elevilor la întrbarările: Cum a ajuns în Franţa? De ce Franţa? Cum îşi alege temele şi motivele pentru cărţile sale? Ce ar trebui să facem ca să intrăm mai curând în Uniunea Europeană?... Întrebările sunt destul de complexe şi serioase, fiindcă acuma majoritatea tinerilor, şi nu numai, au tendinţa de a pleca din Moldova, şi de a se stabili în altă ţară. După ce le răspunde la întrebări, îi asigură că cel mai important este să fii sigur pe tine, să ai un scop bine determinat şi să munceşti mult. Totul este în puterea omului, dacă vrea, dacă perseverează.
Doamna Lucreţia a venit însoţită de poeta Călina Trifan. Îi oferim cu drag cuvântul. Lucreţia Bârlădeanu, mărturiseşte doamna Trifan, este un suflet geamăn, cu care te înţelegi din priviri, dar şi din tăcere. Ea s-a născut într-un timp al devenirii şi al împlinirilor. Sunt colege la Uniunea Scriitorilor din Moldova. Faptul că a făcut  doctoratul i-a dat  greutate, profesionalism, literatura devenind nu numai aerul pe care îl respiră, dar şi pâinea de toate zilele. Este de un curaj impresionant. Pleacă la Paris, capitala culturală a lumii, în care visează să ajungă orice artist, oraş care se socoate leagănul culturii universale. Mulţi ajung, dar puţini se pot stabili şi manifesta aici din plin.
             Astăzi doamna Lucreţia ne bucură cu un nou volum de nuvele, intitulat Tunica Portocalie, apărută la Editura Prut, lansată în premieră la CAIE. Această carte înserează mai multe nuvele, pe care doamna Lucreţia le-a publicat rând pe rând, în revista Contrafort, cea mai bună revistă de literatură din Moldova. Această carte este anume penru tineri. În ea descoperim noi faţete ale scrisului.
             Adrian Ciobanu spunea despre Tunica portocalie, că: este un Cod al bunelor maniere. Fără agresivitate, cu fineţe şi delicateţe şi acest lucru îi dă greutate. Cartea pune nişte probleme de destin, de dragoste, iar la sfârşit îţi dai seama că în procesul lecturii se aude o muzică, care trăiete în interior şi te însoţeşte pretutindeni.
             Tinerii au rămas foarte impresionaţi şi intrigaţi, în dorinţa de a citi cât mai curând cartea. Doamna Lucreţia Bârlădeanu a spus la finele întâlnirii, că tinerii de astăzi au mai multe oportunităţi şi posibilităţi, trebuie doar să-şi dorească ceva real şi să meargă sigur spre realizare. A dăruit cărţi şi autografe. A mulţumit echipei de la CAIE pentru invitaţie şi elevilor pentru receptivitate.