29 mai 2016

VASILE CĂPĂȚÂNĂ – CREATOR POLIVALENT ȘI OM AL CETĂȚII

Larisa Arseni. Maestru în artă.
Colaboratoare la CAIE.

UMBRELE NOASTRE TAC – SUFLETELE ŢIPĂ cu acest generic, cu mesaj filozofic a avut loc o masă rotundă la Centrul Academic Internaţional Eminescu. Invitatul de onoare a fost Vasile Căpăţână, la cei 70 de ani împliniţi, domnul Vasile Căpăţână s-a produs în mai multe domenii: poezie, pictură, regie, actorie, pedagogie, parapsihologie.
 Discuţia a fost susţinută de prietenii, dar și colaboratorii domnului Vasile Căpăţână: Lidia Grosu, poetă, critic literar, jurnalistă, Ilie Văluţă, compozitor şi cantautor, Victor Nevoie, muzician, dirijor de cor. Elevii de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, însoţiţi de profsoara de limba franceză Raisa Dobrea şi un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Mircea cel Bătrân” au fost pe rol de interlocutori.
 Pentru Vasile Căpăţână lirica e o formă de patriotism. Un prilej de   a-şi mărturisi dorul, dragostea de ţară, de tradiţii , de a se include cu emoţia în istoria clipei. Poetul e prezent cu inima, peste tot, acasă. Mama, graiul, plaiul, viţa de vie, femeia, sunt temele preferate, abordate cu nostalgie, duioşie, nelinişte speranţă. Poetul e lapidar, vizual și direct: Ploaia răcorește câmpia, / Zefirul mângâie plămânii, / Soarele sărută fruntea mamei, / Pruncul în brațe e mugurul luminii. Pipăie fără retorism aerul pe care îl respirăm și îl operează cu viziuni: Ard luminile toamnei / Înfipte în colacul Pământului…
Faptul  că domnul Vasile Căpățănă este antrenat în multiple activități de creație, manifestă interes, ba chiar pasiune, pentru pictură, ca gen de artă nu ne surprinde, dacă luăm în calcul esența spiritului Domniei Sale, fire cu adevărat renascentistă, concepție umanistă, vastă și multi-aspectrală asupra lumii. Un spirit de observație ascuțit, dar și o subtilă intuiție, este nu numai om de creație, dar și psiholog, și bioterapeut talentat.
          Această neordinară personalitate de concepție umanistă, preocupată la modul cel mai serios de investigarea potențialului psihic, dar și al creierului uman, nu putea să nu practice și pictura ca gen de artă, gen care oferă multiple oportunități în acest sens. Este o individualitate creatoare în tot ce face. Regula sa nescrisă este: sinceritatea emoției și dragostea de Om, de Neam, de Țară Iubire născută din iubire.
Doamna Lidia Grosu în luarea sa de cuvânt le-a vorbit elevilor despre colaborarea cu protagonistul, menționând printer altele: Vasile Căpățână, este un român basarabean consacrat în exclusivitate apropierii celor două maluri de Prut, de mai bine de 40 de ani, nu prin vorbă ci prin faptă, fără teamă de obstacole , artificial-create de cineva din umbră, înălțându-se și dăinuind deasupra acestora, prin raza-I de soare a cuvântului poetic și a cugetării românești ce o conține. El are convingerea, că zicerea marelui Eminescui:Suntem români și punctum!” devine extindere a spațiului imensității unui popor unic, a unei Țări UNICE, din care este parte și Domnia Sa.
Despre poezie, pictură, muzică, despre Cenaclul „Ideal”, al cărui conducător este şi despre Asociaţia culturală „Ideal”, care a descoperit, a promovat şi a valorificat pe parcursul anilor mai mulţi tineri poeţi. La editura „Biodora”, în cadrul colecţiei „101 poeme ” unde au apărut peste o sută de volume de versuri ale poeţilor din România şi Republica Moldova, ediţii care urmează să vadă lumina tiparului şi în limbile engleză, franceză şi rusă, despre toate acestea şi multe alte lucruri am discutat în cadrul întâlnirii.
Uneori întâlnirile cu o personalitate îți produce atâta bucurie, îți dau atâta speranță, cunoaștere și lumină, încât privind înapoi îți dai seama cât de puține știi și cât de multe mai ai, și mai poți învăța. În special pentru generațiile în creștere, în proces de formare a personalității, astfel de întâlniri sunt binefăcătoare.
Domnul Vasile Căpăţână le-a povestit tinerilor despre potenţialul creierului uman, despre parapsihologie, despre bioenergie etc. Ilie Văluţă a interpretat câteva lucrări pe versurile autorului. Elevii s-au văzut foarte interesaţi şi impresionaţi de această întâlnire. A fost o discuţie caldă de la inimă la inimă, credem cu amprente adânci la nivel emoțional și meditativ.
Am vrea să aducem câteva aprecieri critice personalității de creație Vasile Căpățână: …Vasile Căpățână este ancorat sensibil în realitatea socială, poezia sa hrănindu-se din concret, din trăirea copilăriei, a bucuriilor și neliniștilor vieții. Preferă claritatea, formula concisă, limpede. LACONISMUL este trăsătura lui dominantă. Deși conține și câteva poezii mai mari, ceea ce se reține este o gândire și o simțire expusă în forme miniaturale: Umbrele noastre tac, / sufletele țipă.
Cred că acest mod de a fi, care pune accentul pe concentrare, energie, pe corespondența, ascunsă între lucruri, fenomene și gândurile omului, este salutabil. (Mihai Cimpoi. Chișinău, 9 aprilie, 1987)
La acest jubileu de 70 de ani ne alăturăm tuturor prietenilor domnului Vasile Căpățână cu urarea tradițională La mulți ani, dar și cu următorul acrostih, în care se va regăsi: Versul de mai e la o confesiune: / Alter ego, limpezimi de izvoare, prospețimi de grai, eu…/ Sunt poarta spre dacul din mine: / Imensitatea ne apără – trăim împreună / Luxul spiritual pe palma lui Dumnezeu. / Edenice cărări…ploi de flori…religie-a luminii… / Cum v-aș putea evita / Atunci când viața / Pare inima Planetei ce se zbate în mine? / Aștept fiecare secundă cu duhul nobleței, ce aripi îmi crește, / Țin visul de mână cu trei degete-creștinește. / Înflorindu-mi al meu legământ spre-a cuvântului înălțare, / Nu port prin toate decât un singur nume: / A fi Om , a fi eu – un tot unitar cu un univers pe care îl am și mă are. (Lidia Grosu)
Au urmat aplauze, felicitări reciproce, promisiuni pentru noi întâlniri şi dorinţa de a trăi şi a spera în continuare...