13 sept. 2016

VEŞNICIA IUBIRII ŞI NATURII EMINESCIENE ÎN MEDALISTICĂ


     

          Geniul marelui poet naţionl Mihai Eminescu a creat de-a lungul timpului, pasiuni aprinse. Există în mod clar multiple posibilităţi pentru a se arăta devotamentul faţă de marele poet. Una din acestea, chiar dacă pentru mult timp rămasă în plan secund, este de a colecţiona medalistica pe această temă, există sub diverse stiluri şi forme. Manifestările dedicate poetului nepereche materializate în medalii.

            Jurnalista Elena Condrei ne aduce în atenţie, doi colecţionari importanţi la nivel local şi chiar naţional: pe domnul Mihai Cornaci, prezent în volumul de interviuri intitulat: Veşnicia iubirii şi naturii eminesciene în medalistică şi pe domnul Gheorghe Vasiliu în Eminescu - trăitor dincolo de nefiinţă.
            Aceste două volume prezintă o întroducere în universul a doi colecţionari, care prin activitatea lor reuşesc să îşi exprime nobila pasiune faţă de medalistica eminesciană. Colecţia recunoscutului colecţionar Mihai Cornaci cuprinde aprocsimativ 5000 de piese numismatice şi filatelice din domeniul literaturii, istoriei, culturii, ştiinţei. În ceea ce priveşte subiectul Eminescu, domnul Cornaci constă că acesta este poetul tuturor generaţiilor şi tuturor timpurilor. De asemenea, el consideră că Eminescu e un subiect etern pentru amatorul de poezie, pentru elevul de şcoală, pentru criticul şi istoricul literar şi, de ce nu, pentru colecţionarii pasionaţi de numismatică sau filatelie.
            Prima dintre cărţi îl are ca partener de dialog pe d-l Mihai C.V. Cornaci, bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” – Botoşani,  colecţionar inveterat, consecvent, secretar al Filialei Botoşani a Societăţii Numismatice din România, realizator al Cabinetului Numismatic (singurul din România cu această tematică!) de la instituţia culturală unde activează. Cartea a fost structurată astfel: Prefaţa Elenei Condrei (p. 5), Veşnicia iubirii şi naturii eminesciene în medalistică (pp. 7 – 81), La şase lustri de la înfiinţarea Secţiei Botoşani a SNR (pp. 82 – 113), Pasiunea de colecţionar (pp. 114 – 143), Din activitatea Secţiei de numismatică şi filatelie a Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” – Botoşani (pp. 144 – 163), Curriculum Vitae al intervievatului (pp. 164 – 185). Elena Condrei precizează că această carte de interviu tematic „doreşte să elucideze modul cum sunt reflectate în colecţiile de numismatică şi filatelie iubirea şi natura, teme inseparabile în lirica eminesciană. (…) Domnia sa (d-l Mihai C.V. Cornaci) semnalează primele reprezentări ale nufărului, teiului, lacului şi altor forme din natură transpuse cu măiestrie în medalistică. O carte despre o activitate şi o pasiune cu multiple faţete şi realizări de excepţie, care atestă o viaţă dedicată pasiunii ardente de colecţionar autentic” (p. 5).
În capitolul propriu-zis al întrebărilor – răspunsuri, d-na Elena Condrei a formulat 13 interogaţii cu tematică diversă, iar d-l Mihai C.V. Cornaci a răspuns generos, oferind explicaţii la obiect, care reflectă o solidă pregătire de specialitate şi o pasiune de viaţă în introspecţia subiectului amintit. Voi selecta câteva întrebări şi tot atâtea răspunsuri, pentru că spaţiul tipografic pe care-l am la dispoziţie nu permite detalieri lămuritoare.
Întrebare (Elena Condrei): Cum s-a produs translarea sentimentelor romantice (iubirea şi natura) din lirica eminesciană în medalii, plachete, insigne apărute de-a lungul timpului? (p. 7)
Răspuns (Mihai C.V. Cornaci):  O candelă a recunoştinţei o menţin mereu vie şi colecţionarii, alături de artiştii de specialitate în arta medalisticii. Odată cu evoluţia în timp a medaliei, artiştii au trecut de la evidenţierea portretului simplu la asocierea cu imagini din opera poetului, îmbogăţite cu simboluri reprezentative, întregind astfel valoarea artistică şi informaţională a piesei numismatice (p. 12).
Întrebare: De la cele patru portrete reproduse în timp în metale preţioase sau mai puţin preţioase, dar toate reflectând aceeaşi pasiune pentru Eminescu, artiştii gravori au fost inspiraţi şi de locurile natale ale poetului. Vă rog să descrieţi câteva piese care reflectă informaţii despre botezul poetului, locurile copilăriei… (pp. 43 – 44).
Răspuns: (d-l Mihai C.V. Cornaci  a descris piesele specifice apărute în 1979, 1989, 2000, 2006, 2007 ) – (pp. 44 – 51).
Întrebare:  Ce vă doriţi să descoperiţi despre Eminescu? (p. 80).
Răspuns: Colecţionarii, potrivit domeniului preferat, şi-ar dori să-şi completeze colecţiile cu piese ce le lipsesc. În calitate de colecţionar de medalistică eminesciană, mi-aş dori, măcar spre vizionare, piesele:
  – „Mihai Eminescu”, realizată de Celesti Fabio, în 1907;
  – „Eminescu, 1 Martie”, Iaşi, 1916;
  – „Mihai Eminescu”, realizată de Ioan C. Dimitriu – Bârlad,  în 1925;
  – „Mihai Eminescu”, realizată de Oscar Han – Constanţa,  în 1934 (p. 81).
D-l Mihai C.V. Cornaci  a prezentat succint activitatea multivalentă a Secţiei Botoşani a Societăţii Numismatice Române de la înfiinţare (septembrie 1982) până astăzi, „şase lustri” în care intervievatul a fost membru, ulterior secretar, al Comitetului de conducere al SNR – SBT (pp. 82 – 113). În continuare, d-na Elena Condrei „a radiografiat” Pasiunea de colecţionar a d-lui Mihai C.V. Cornaci, subliniindu-i caracteristicile şi conturându-i aspiraţiile: „Concluzionând, apelez la o cugetare aparţinând lui Nicolas Chamfort (1741 – 1794), moralist şi pamfletar francez: «Pasiunile fac pe om să trăiască; înţelepciunea îl face doar să existe»”, a răspuns distinsul tezaurar de  obiecte medalistice, filatelice, cartofilice (p. 117). Apoi, intervievatul a prezentat imagini foto din activitatea Cabinetului de Numismatică şi Filatelie înfiinţat de d-lui în cadrul Bibliotecii Judeţene „Mihai Eminescu” – Botoşani, în 2006 (pp. 144 – 163), manifestări cultural – ştiinţifice – educative la care am participat şi eu, cu diferite colective de elevi de la Şcoala Gimnazială Nr. 2 Botoşani, în perioada 1996 – 2013. Un Curriculum Vitae al d-lui Mihai C.V. Cornaci completează informaţiile tematice prezentate deja în paginile cărţii, despre colecţionarul consecvent şi pasionat de la Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” – Botoşani (pp. 164 – 185).
A doua carte cu interviuri realizată de Elena Condrei l-a avut ca invitat pe colecţionarul Gheorghe Vasiliu de la Bârlad (jud. Vaslui):Eminescu – trăitor dincolo de nefiinţă. Interviuri cu Gheorghe Vasiliu, Editura Geea, Botoşani, 2013, 135 p. Elena Condrei a prezentat astfel scopul şi finalitatea cărţii sale: „El (Mihai Eminescu) este sursă continuă de inspiraţie pentru colecţionari, care realizează mereu noi plachete, întreguri poştale, piese de cartofilie sau filatelie. Toate vorbesc despre un Eminescu trăitor dincolo de marginea timpului. Despre asta vorbeşte şi colecţia domnului Gheorghe Vasiliu, cu care am abordat acest subiect în interviul de faţă” (p. 14).  Coloana vertebrală a cărţii o reprezintă capitolul: Eminescu – trăitor dincolo de nefiinţă (pp. 15 – 99). Au fost formulate 22 de întrebări cu tematică specifică eminesciană, au fost oferite 22 de răspunsuri generoase, cu reproduceri color sau alb-negru ale unor piese reprezentative.
Întrebare (Elena Condrei): Cum este reprezentată în medalii, plachete, cartofilie, filatelie această legătură spirituală cu geniul eminescian? (p. 28)
Răspuns (Gheorghe Vasiliu):  Legătura spirituală cu geniul eminescian o dă, de fiecare dată, chipul luceferian al poetului cu privirea sa pătrunzătoare, încununată deseori, fie de luceferi, fie de o crenguţă de tei sau de un înger. Mai este şi orientarea realizatorului de materiale dedicate poetului unde acesta apare cu trăsături viguroase, iar încadrarea imaginii poetului este completată, stilizat, cu crenguţe de lauri şi nelipsitul luceafăr. (pp. 28 – 29)
Întrebare: Ce v-a inspirat din spiritul toposului eminescian de la Botoşani şi a fost gravat pe piesele de colecţie? (p. 40)
Răspuns: Dacă analizăm piesele realizate, indiferent de loc şi timp, vom constata ca punct de plecare chipul poetului şi apoi legătura acestuia fie cu poezia, fie cu relaţia sa interumană din acea perioadă şi, de ce să nu recunoaştem, că denumirile manifestărilor„Eminescu – publicist”  şi „Eminescu – om de teatru” au plecat din ţinutul Botoşanilor. (p. 43)
Întrebare: Ipoteşti-– locul copilăriei poetului – este bine reprezentat ca tematică în domeniul numismaticii! Numiţi astfel de piese. (p. 45)
Răspuns: (d-l Gheorghe Vasiliu a enumerat şi a descris piesele medalistice din 1979 şi 2003) – (pp. 47 – 49).
Întrebare: Văd o plachetă cu Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Mihai Eminescu pregătită pentru un eveniment ce se va petrece în anul 2014. De ce apariţia ei cu un an mai devreme? (p. 61)
Răspuns: (…) în perioada 2012 – 2015 să realizăm o serie de piese medalistice prin care să scoatem în evidenţă o serie de personalităţi despre care deţinem un fond documentar. În acest sens ne-am oprit la personalitatea domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu cele mai reprezentative momente şi realizări din timpul domniei sale, precum şi la poetul naţional Mihai Eminescu. (…) în anul 2014 se împlinesc 510 ani de la trecerea la cele veşnice a marelui luptător Ştefan cel Mare şi Sfânt şi 125 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui poet naţional Mihai Eminescu.  (pp. 61; 63)
Întrebare: Ce vă doriţi să descoperiţi despre Eminescu? (p. 99)
Răspuns: Marele nostru poet este un izvor nesecat de inspiraţie, un adevărat univers de cunoaştere. Îmi place să ştiu tot ceea ce se spune despre Eminescu prin creaţie. Aceasta este marea mea preocupare. (p. 99)
            Incursiunea în viaţa a doi colecţionari extrem de importanţi în ceea ce priveşte subiectul Eminescu , Mihai Cornaci şi Gheorghe Vasiliu, facilitată de doamna Elena Condrei prin lansarea unor cărţi ce prezintă colecţiile şi vieţiile acestora, reprezintă cu adevărat o călătorie în universul unor oameni aparent simpli, dar care deţin un patrimoniu cultural extrem de complex.

Publicat: Harti Vera