25 nov. 2016

Galina Furdui şi armonia artelor


Îndată ce se face lumină în om,
nu mai este noapte nici în afara lui...
(Fr. Şchiller)
       
          
  La Centrul Academic Internaţional Eminescu, întâlnirile cu personalităţi, cu oameni interesanţi sunt  adevărate sărbători de suflet şi pentru suflet. Avem mulţi reprezentanţi  ai Culturii Naţionale, care de multe ori rămân în umbră, deşi au o activitate prodigioasă, muncind zi de zi, îmbogăţind patrimoniul naţional cu noi creaţii, fie poezie, proză, critică literară, or muzică. Oameni de la care avem ce învăţa şi, învăţând ne îmbogăţim propria personalitate.  Protagonista întâlnurii de astăzi este cunoscuta poetă, textieră (pentru creaţii muzicale), publicistă, redactor emisiuni de muzică radio, redactor literar, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, cea prin mâna cereia au trecut şi trec mii de texte, pe care doamna Galina Furdui cu multă atenţie şi mărinimie le studiază şi le ajustează. O salutăm cu drag şi-i mulţumim pentru că a acceptat invitaţia noastră.
            Cu aceeaşi dragoste şi mult respect vii prezint şi pe ceilalţi invitaţi prezenţi în sală. Ion Ciocanu, critic literar,filolog, pedagog, scriitor român, cunoscut şi recunoccut mai ales pentru atitudinea sa intransigentă faţă de politica de deznaţionalizare a românilor basarabeni şi de subminare a limbii române în Republica Moldova. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Un bun şi receptiv prieten al Centrului Eminescu. Tudor Palladi – poet, traducător şi critic literar, eseist, recenzent, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, ştiu că la moment pe masa de scris a dânsului sunt două carţi (în proces de apariţie) a poetei Galina Furdui. Marcela Mardare – poetă, prozatoare şi editoare, profesoară de limba şi literatura română, director al editurii „Pontos” şi „Ruxanda”, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Numele Galinei Furdui este unul de referinţă în literatura română.  Activitatea de creaţie a poetei Galina Furdui poate fi împărţită în trei compartimente esenţiale: Activitate literară; Despre creaţia Galinei Furdui; Activitatea pe tărâm muzical-artistic.
            Doamna Galina Furdui scrie o poezie profund filozofică, interiorizată, abordând teme existenţiale, alimentată fiind de realitate, adesea apeleaza şi la subconştient, lucru care denotă o forţă sacră, o forţă ezoterică, pe care o posedă, pe care o simte şi care o ghidează pe poetă în creaţia sa. Orice volum de poezie răsfoit, indiferent de specia literară, îţi dă de gândit, te antrenează într-o lume aparte, lume feerică, care te înalţă, te face să pluteşti în alte dimensiuni astrale.
Cine este Galina Furdui? Aş vrea să-l întreb pe domnul Ion Ciocanu, un mare specialist în domeniu, acela care a stat ore nenumărate aplecat asupra cărţii dumisale: „Impresia de ansamblu e că avem de a face cu o poetă de reale şi diverse disponibilităţi creatoare, altfel zis – cu una în stare să trăiască şi să exprime în diferite registre, unul mai favorabil decât altul adevăratei, autenticei, de aceea rezistentei comunicări artistice. Galina Furdui are simţul imaginii vii, de o frumuseţe lingvistică şi densitate ideatică remarcabilă, sugestibilă de atmosferă proprie dezlănţuirii poeziei şi recepţionării fireşti a acesteia.”
De mai mulţi ani poeta Galina Furdui colaborează cu un alt critic literar, domnul Tudor Palladi pe care îl întrebăm, cum e de lucrat asupra creaţiei Galinei Furdui: greu, ușor, interesant...? Vă rug, să vă referiți la segmentele tematice mai constante din creația Galinei Furdui: despre ființa lăuntrică a omului; relația dintre spațiul uman și cel Suprem; credință și divinitate; poezia pusă pe note; scrierile pentru copii: „Ideatic versul rondelic al Galinei Furdui este cristalizat în mare, trecând toate „Vămile văzduhului” conştiinţei şi raţiunii de sine a poeziei „Ochiul cel de taină”al poetei – „cu invizibilu-n contact” – „Aşează rost în lucruri, lucid” şi „cheamă din înălţimi culoare”. Mărturisirile sosiei lirice furduiene sunt marcate nu numai de francheţe, dar şi de deschiderile sapienţiale ale lui Sesam zăvorâtorul, ferecatul în şapte pereţi : „Piatra desface-n pieptu-i Adevărul - / Un pom cu frunze simple – Bucuria”    sau : „Nu poate fi al tău decât ce ai creat.” De aici şi credinţa în profunzimile ameţitoare ale cuvântului scris, în pagina „crescută”. Cred că suntem pe aceeaşi undă, în aceleaşi dimensiuni astrale şi de aceia lucrez asupra cărţii Galinei Furdui cu multă pasiune, a încheiat criticul literar Tudor Palladi.
Editorul joacă un rol foarte important în aprecierea şi apariţia, scoaterea în lume a unei cărţi, a copilului, adus spre încreştinare şi aici vine Marcela Mardare poetă şi editoare să ne spună, cum apreciază creaţia poetei Galina Furdui. Dânsa menţionează între altele, că în calitatea sa de editor a scos la vederea publicului larg mai multe volume scrise de Galina Furdui, nu este simplu de loc să lucrezi cu această autoare, un caz: „vine la editură cu 200 de pagini, dar până la urmă ajungem la 600”, în acelaşi timp este foarte interesant şi creativ...
Despre Galina Furdui au scris mai mulţi autori: Vlad Ciubucciu, Procopie Raicev, Ion Vornicu, Mihai Cimpoi, Eliza Botezatu,Tamara Cristei, Claudia Partole, Lidia Ungureanu, Arcadie Suceveanu, Steliana Grama, Savatie Baştovoi, Tudor Palladi, Elena Dabija...
            Încă o admiratoare a creaţiei Galinei Furdui este chiar consăteanca poetei Veronica Pîrlea Conovali, (poetă şi publicistă). Dânsa lucrează în prezent la o carte despre Galina Furdui, care va include întreaga evoluţie a Galinei Furdui, începând din frageda copilărie. Veronica Pîrlea ne povesteşte cum şi-a adunat materialele pentru această carte...
Născută prin părţile Sorocii, Vărăncău, prin acele locuri istorice, unde trăieşte veşnicia, pe acele pământuri fertile, care mustesc de talente, de acolo şi-a absorbit seva hrănitoare a sufletului şi spiritului, crescută printre oameni adevăraţi, cu credinţă adevărată în suflet ar fi putut oare să nu  scrie o poezie la fel de adevărată... Poeta Galina Furdui are în palmaresul său circa 40 de volume publicate, acest lucru vorbeşte despre un om de creaţie bine montat în ceea ce vrea să facă şi ştie să facă, cu multă perseverenţă, insistenţă şi o enormă putere de muncă. Anul acesta Galina Furdui a sărbătorit un jubileu frumos, o vârstă când poti face o retrospectivă a celor realizate, dar şi să vezi clar ce mai ai de făcut în viitor, fiindcă drumul cunoaşterii şi al creaţiei este infinit.
Doamna Galina Furdui are o listă întreagă de apariţii editoriale. Potrivit unor studii şi cercetări, volumul „Ne caută o veste” (77 de rondeluri, apărută în 1995) face parte dintre cele mai citite şi apreciate cărţi ale poetei; „Întoarcere în Marele Volum” (rondeluri, 1999): „Citeşti şi încerci uneori senzaţia indecisă a ceva mistic, sofisticat, întreţesut măiestrit în substanţa poetică, acel ceva inedit”; „Vorbeşte Semnul” (77 rondeluri, 2000): „În acest volum cuvântul este împletirea dintre lumină şi întuneric, dintre moarte şi viaţă, aspecte neprivite antonimic, ci mai degrabă ca stimuli regeneratori ai permanentizării unei fiinţări în absolut ce se poate până la urmă dispensa de suportul gestual al omenirii, al cărei destin este supus expresivităţii aleatorii a unor voinţe ce scapă înţelegerii omului”, accentuează Mircea Alexandru Cotârţă.
O apreciere foarte plauzibilă , dar şi foarte exactă a creaţiei Galinei Furdui o face academicianul Mihai Cimpoi, spunând: „Poeta parcurge itinerarul mistic, înălţând liturgic rugăciuni şi invocaţii – către ea însăşi, adică sinele profund, către fiul decedat, către oameni, către Dumnezeu şi Maica Maria şi desprinde mesajele tainice semnificative în elementele reale – în lacrimă, flori, lumină, tăcere. Poeta este în monologuri psalmice, chemare şi îndemn, este cea care vede, ca şi Iosif, Steaua făgăduinţei... este sentinţa    preatristă a propriului nume, este Crucifixul din fiu, aplecat peste hău, este însuşi întruchiparea sacrei tăceri.”
Poeta are versuri în culegeri şi publicaţii periodice.Titlurile poeziilor sunt scurte, laconice, concentrate în esenţă, în acelaşi timp sugerându-ne mesajul. Poeta are versuri traduse în alte limbi în culegeri şi ediţii periodice: azerbaidjană, franceză, rusă..., se ocupă de traduceri, în special din limba rusă. Dânsa face publicistică, note critice, atitudini, cronici, interviuri, dialoguri, mese rotunde, emisiuni literar-artistice pentru fondurile Teleradio Moldova, este şi alcătuitor.
Astăzi este Ziua biobliografiei, iar unica biobibliografie a Galinei Furdui (care cuprinde doar 19 volume), a fost alcătuită în mare parte aici la Centrul Academic Internaţional Eminescu cu suportul d Vera Sîrbu, colega noastră şi cu suportul substanţial al autoarei şi al fratelui dânsei. Doamna Elena Dabija directoarea centrului ştie mai multe, menţionează între altele: "biobibliografiile sunt un gen de cărţi despre cărţi şi despre oameni. Viaţa unui om este o carte fără început şi fără sfârşit şi în acest început şi sfârşit este viaţa fiecăruia din noi. Sunt oameni generoşi care scriu cărţile îşi descriu viaţa  în aceste cărţi şi le dau spre judecata fiecăruia din noi. Galina Furdui nu este o persoană egostă, nu a scris doar pentru sine, dar a publicat şi a dat zbor cărţilor sale, eu le zic cărţilor hulubi ai păcii, iar cărţile sunt prietenii noştri adevăraţi, ele nu ne trădează niciodată, doar ne dau înţelepciune. Această biobibliografie este munca poetei Galina Furdui  până în 2008, iar de atunci au trecut nişte ani pe care trebuie să-i contabilizăm. Această carte cuprinde informaţie despre 19 volume editate, cărţi aparte cu numele Galina Furdui. Are 1291 de articole publicate în culegeri, ziare şi studii profunde despre Galina Furdui, semnate de mai mulţi autori: Mihai Cimpoi, Ion Ciocanu,Tudor Palladi... Cu biografia , cu arborele genialogic şi un album de poze care reflectă începutul familiei Ciuhrii Furdui. Astfel spus această carte este una lucrată foarte minuţios de dumneaei, de fratele dânsei de bibliotecari şi în special de bibliograful Centrului Eminescu doamna Vera Sârbu. Elena Dabija ne povesteşte despre munca extrem de migăloasă asupra acestei biobibliografii, despre aceea cât de complicat este să cauţi, să aduni toate materialele care sunt în diverse izvoare să le studiezi, să le structurezi, ca în ultima instanţă să ieasă un tot întreg. Acuma, când poeta Galina Furdui a ajuns la 40 de volume această biobibliografie urmează să fie completată, îi urăm să realizeze acest lucru cât mai curând.
Galina Furdui are frumosul obicei poetico-deontologic să-i zicem aşa de a privi în urmă şi a supune judecăţii ceea ce a făcut până la un punct, până la o anumită etapă. E o poetă ce-şi supravegează drumul, care ca în cazul oricărui creator – e un drum spre înţelegerea rosturilor fiinţei.
Galina Furdui mărturiseşte între altele de ce a scris: „Cu dor de lume, cu dor de ceruri mi-am scris cărţile, ele rămânând să întrebe cum trebuie să vină omul cătrte om.”
Moderatoarea întâlnirii, doamna Larisa Arseni continuă, spunând că este timpul să-i ofere cuvântul celei de dragul căreia suntem aici. Doamna Galina Furdui, ce înseamnă o biobibliografie în viaţa unui scriitor? „Am întocmit acestă biobibliografie în intenţia de a sistematiza eforturile scriitoriceşti, cele jurnalistice, ca şi activitatea pe tărâm muzical-artistic ale Galinei Furdui urmând simpla şi concludenta afirmaţie: La sfârşit tot ce-ai lăsat vorbeşte”
            Studiind creaţia literară a poetei am constatat că dânsa îşi adresează sieşi mai multe întrebări retorice: Cine este celălalt prin care o să mă identific pe mine? Cine sunt eu? - răspunsul la care ar fi chiar laitmotivul culegerilor de rondeluri – şapte tărâmuri pe care le străbate poeta: „Întoarcere în Marele Volum”, „Vorbeşte Semnul”, „În Cercuri de Apel”, „Contactul cu lumea”, aşa să fie, doamnă Galina Furdui”
Vă rog să ne spuneţi, ce sau cine va îndemnat, sau v-a motivat să faceţi poezie şi când aţi scris prima poezie, dacă vă amintiţi? Să ne povestit cum au decurs lucrurile, fiindcă la fiecare om cursul vieţii este diferit, la poeta Galina Furdui cum a fost? Credeţi că omul singur îşi face drumul pe care trebuie să-l urmeze, or i-l dă providenţa? După acest drum parcurs vă simţiţi împlinită ca om, dar şi creator de cuvinte, idei şi imagini artistice? Lecturând cărţile dumneavoastră   mi-am amintit afirmaţiile lui Eminescu, care spunea că lumea este o carte incifrată, cu cât o descifrezi mai mult, cu atât ea se incifrează mai mult. Dumneavoastră scrieţi despre această lume, vă ajută poezia să o înţelegeţi mai bine? Poeta este emoţionată, fiindcă amintirile îi răvăşesc sufletul, dar ne răspunde cu drag la toate întrebările aderesate. Nu neagă, că pentru a  pătrunde profunzimea versurilor ei trebuie să ai simţul poeziei, dar şi o pregătire adecvată, iar ca să atingi nişte culmi trebuie să munceşti mai mult decât poţi...
După ce Galina Furdui îşii termină discursul moderatoarea îi provoacă pe elevi la dialog, le propune să-i adreseze întrebări şi desigur să recite ceva din  creaţia dumneaei. Câteva tinere de la Centrul de Excelenţă în Energetică şi Electronică, îndrăgostite de literatură recită mai multe poezii: „Ce s-a întâmplat cu steaua mea” (Gabriela Boţan), „Azi e să-măntâlnesc cu mine” (Nicoleta Botnari), „Mi-e dor de-o seară cu romanţe” (Alexandrina Anghelinici), „Actori ai timpului trecut” (Elena Rogoja),       „Şi totul e atât de simplu” (Patiana Prisăcari), „34 (111)” (Mădălina Taşca). Tinerele au  menţionat că sunt foarte impresionate de poezia Galinei Furdui, că s-au regăsit în ea.
A vorbi despre creaţia poetei Galina Furdui înseamnă a vorbi şi despre poezia cântată, dintre care un număr impunător îl ocupă romanţele şi care s-au înscris de  minune în cele două festivaluri de romanţe: „Crizantema de aur” de la Târgoviţte, România şi „Crizantema de argint” de la Chişinău. Este greu să delimităm care dintre componentele ce-i caracterizează activitatea rămâne preponderentă – poezia propriu-zisă s-au textele cântate. Galina Furdui e una dintre cele mai prodigioase autoare de versuri pentru cântece. Un nume notoriu al muzicii autohtone din Moldova, Olga Ciolacu menţionează: „Îmi place că poeta scrie versuri pentru cântece... versul semnat de ea este melodic, dramatic în acelaşi timp profund, meditativ, axat pe metaforă şi sugestie. Am realizat mai multe cântece pe versurile poetei şi m-am bucurat să atest întotdeauna vibraţii polivalente în verb, lucru îndeosebi de important pentru manifestarea vocală”. Versurile Galinei Furdui sunt şoapte de iubire cele peste 100 de romanţe cântate la noi sunt îndrăgite de o potrivă de mic şi mare. Chipul blond al soarelui îndrăgostit de Lună l-aş asemăna, cu, una câte una, continuu, cu romanţele Galinei Furdui.
             O altă interpretă a romanţei pe versurile Galinei Furdui, Viorica Moraru, solista a orchestrei “Folclor  , condusă de artistul Poporului Petre Neamţu a venit astăzi să ne bucure şi să ne încânte cu vocea-i dulce, mlădioasă, şi deosebit de cristalină,  interpretând cu multă dăruire câteva romanţe din repertoriul ei.
Cu regret într-un timp atât de restrâns nu putem face o retrospectivă amplă asupra creaţiei Galinei Furdui, dar credem că v-am intrigat, v-am trezit interesul pentru poezia domniei sale şi o veţi căuta şi citi neapărat, şi o veţi cânta, Iar dacă veţi face acest lucru, atunci noi ne-am atins scopul propus.
La finalul întâlnirii i-am adus încă o dată felicitări şi urări de bine, mulţumiri pentru această întâlnire de suflet poetei Galina Furdui, dar şi invitaţilor săi, unor nume la fel de importante pentru literatura naţională, care ne-au ajutat să cunoaştem mai bine  o mare personalitate a culturii româneşti. Aplauze, flori, donaţii de carte, poze şi promisiuni pentru noi întâlniri, Mulţumim Doamne că suntem.


Larisa Arseni. Colaboratoare la Centrul
Academic Internaţional Eminesci.
Maestru în artă