21 nov. 2016

Inaugurarea Salonului muzical-literar „Ne cheamă muza”


       Muzica şi literatura - două elemente
 ale culturii, care fiind armonios îmbinate
înnobilează omul cu noi calităţi.
          
  Echipa Centrului Academic Internaţional Eminescu, şi-a propus de mai mult timp să organizeze un salon muzical-literar, cu un sugestiv generic: Ne cheamă muza. Fiind gazde primitoare vom deschide uşile pentru vizitatori de diferite categorii de vârstă. Vom invita personalităţi din domeniul literaturii, muzicii, artişti cunoscuţi, dar şi artiţti în devenire. Îi vom atrage pe cei, care fac primii paşi în literatură, dar şi pe cei care aştern primele vibraţii ale sufletului pe portativ, iar publicul nostru dintotdeauna vor fi elevii, tinerii şi alţi doritori de a participa şi a se manifesta.
Salonul Ne cheamă muza îşi deschide prima şedinţă cu o întâlnire deosebită. Invitatul nostru ales este Compozitorul, muzicologul, publicistul, cronicarul. Un om cu multe merite. Membru al mai multor Uniuni de creaţie din Moldova, într-un cuvânt Omul de Cultură Constantin Rusnac. La această primă şedinţă ne-au sosit copiii clasei a IV-a „C”, de la LT „Nicolae Iorga”, însoţiţi de învăţătoarele  lor, doamnele: Aida Gonţa, care este şi directoarea liceului şi Angela Bandalac.
Pentru început facem o scurtă reflecţie a personalităţii Constantin Rusnac, încercând să înţelegem, de unde pornesc şi pe ce se sprijină toate ce urmează în viaţa unui om: familia      (un axis mundi). Tata, Mama, casa părintească, cei şapte ani de acasă, satul natal, copilăria, şcoala, creaţia populară şi geniul colectiv al moşilor şi strămoşilor sunt temelia şi izvorul existenţei şi fiinţei omului şi sufletului de creaţie, ale aceluia care a devenit cu anii  Constantin Rusnac. Mama a învăţat doar o săptămână la şcoala românescă, dar fiind o fire studioasă cunoştea alfabetul latin, dar şi cel chirilic, l-a învăţat şi pe micul Constantin, încât acesta la cinci anişori ştia să citească ziare. Tatăl a observat că are aptitudini muzicale şi de aceea, când acesta a absolvit şcoala de şapte ani, i-a căutat o şcoală de muzică bună şi la adus la Chişinău, la Şcoala-Internat Republicană de Muzică, actualmente Liceul de Muzică “Ciprian Porumbescu”. La 17 ani absolveşte cu medalie de aur liceul, la 19 ani e profesor la această şcoală, la 22 de ani absolve Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu”, fiind şi profesor în acelaşi timp. La 35-36 de ani pe lăngă alte funcţii importante, o deţinuse şi pe cea de primviceministru al Culturii; din 1984 până în 1999 este rector al  Conservatorului Moldovenesc de Stat „G.Muzicescu”, iar din 1993 - secretar general al Comisiei Naţionale a Republicii Moldova pentru UNESCO. Astăzi creaţia muzicală a compozitorului Constantin Rusnac este binecunoscută nu mumai acasă, dar şi în multe ţări ale lumii, cum ar fi: Franţa, Germania, Spania, SUA etc.

Cât de fericiţi şi mândri se cere să fim numai pentru faptul că avem aşa oameni înzestraţi cu har precum este şi invitatul nostru, compozitorul Constantin Rusnac. Orice ţară civilizată credem că şi-ar dori să aibă asemenea oameni. Prin muzica Domniei sale noi căpătăm verticalitate, suntem mai bogaţi cu sufletul.
Constantin Rusnac a cules mai mult de 2000 de creaţii muzicale folclorice, a compus muzică pentru diverse instrumente muzicale; muzică folclorică, sinfonică, cântece pentru voce, pian şi cor. Un loc aparte îl ocupă cântecele pentru copii: Pomul, Pisicul la şcoală, Iepuraşul, Anişoara, a scis şi editat cărţi de romanţe, muzică corală, acrostihuri, rugăciuni, autor de emisiuni radio şi TV, CD-uri, sute de articole, multiple întâlniri, spectacole, etc.
Moderatoarea activităţii îi provoacă pe elevi la dialog, adresându-le câteva întrebări: Dragi copii, ce ştiţi voi despre Constantin Rusnac?Credeţi că este greu să devii compozitor? Învăţaţi într-un liceu, unde pe lângă disciplinile de cultură generală se mai studiază muzica, coregrafia. Cine dintre voi vrea să-şi consacre viaţa muzicii, este un tărâm foarte greu...? Copii foarte activ răspund, demonstrând că ştiu foarte multe despre Constantin Rusnac. Dar în acelaşi timp îi adresează întrbări şi invitatului :
Care a fost primul cântec pe care la-ţi compus? Ce cântece, dintre cele compuse vă plac mai mult? (îmi plac toate, dar mai ales cele mai reuşite), Ce compozitori clasici vă plac mai mult? (depinde de starea mea interioară, dacă sunt trist, or vesel, îmi plac şi-i ascult pe mai mulţi, dar foarte des ascult Iosif Haidn, Mozzart, ceva fantastic, etc.) Dumnealui se implică în discuţie şi le răspunde cu drag.povesteşte mai multe din viaţa lui de copil, dar şi de matur.
Vorbim despre muzică, să asculta şi o interpretă foarte bine cunoscută, o interpretă polivalentă, fiindcă orice gen de muzică îi este pe puterea calităţilor vocale. Aici şi acum Cristina  Pintilie, cântecul Copilărie.
Moderatoarea, iarăşi îl provoacă la dialog: Domnule Constantin Rusnac, când v-aţi împrietenit cu muzica? Eram foarte muzical de mic copil. Fiind odată într-o tabără pentru copii   l-am întâlnit pe Dumitru Blajinu, un mare muzician, dar şi un bun pedagog, dânsul a observat  că am capacităţi şi ca să mă verifice, a aranjat un şir de sticle, la care mi-a propus să învăţ să cânt. Îmi amintesc bine acest moment. Mai târziu am participat chiar  la un festival-concurs, la care am interpretat melodii la xilofon format din sticle, cu un volum diferit de apă în ele şi am luat premiul întâi.
Aţi colaborat cu mulţi poeţi, puteţi să ne daţi câteva nume? Am multe lucrări pe versurile lui Mihai Eminescu, Gerge Bacovia, Ion Podoleanu, Pavel Boţu, Anatol Codru, Anatol Ciocanu, Grigore Vieru, Galina Furdui, Iulia Palade, Gheorghe Ciocoi ş. m. a.
Aţi scris Portrete în timp, aţi scris şi despre Eminescu. Ce-a însemnat, s-au ce îseamnă pentru Dumneavoastră Eminescu? Eminescu a fost şi rămâne a fi un cod deontologic, model al verticalităţii, demnităţii şi dragostei de neam, iar muzicalitatea versurilor lui m-a inspirat mereu.
Eugeniu Doga, un alt mare compozitor cu care trebuie să ne mândrim, îşi amintește într-un articol despre Constantin Rusnac, o întâmplare interesantă, fiind la Moscova, s-a înâlnit cu ex-prim-secretarul Partidului Comunist al Moldovei Sovietice Ivan Bodiu şi în discuție acesta i-a mărturisit că anume el l-a făcut pe Constantin  Rusnac compozitor. Că odată într-un spectacol festiv la Filarmonica de Stat auzind Sărbătoreasca, (o lucrare orchestrală, foarte frumosă pentru care se pare aţi primit Premium de Stat) l-a impresionat mult, atunci a întrebat cine este compozitorul şi dacă acesta este membru al Uniunii Compozitorilor, aflând că nu este a dat ordin să fie primit urgent... Dle Constantin Rusnac, credeți că o melodie este de ajuns pentru ca să atingi anumite culmi? Acest eveniment a fost mai repede un imbold pentru a lucra şi mai mult şi mai  intens, ne mărturiseşte invitatul. E puţin să ai talent, este important să munceşti zi de zi, pentru a-l valorifica.

Muzica pentru copii compusă de dumneavoastră este foarte solicitată. Avem aici un artist în devenire, un copil foarte talentat, elev în clasa a III-a, care ne va înterpreta piesele: Cântă ţapul la ţambal, Pisicul la şcoală, Iepuraşul.
La finalul întâlnirii, Cristina Pintilie, împreună cu toţi copiii prezenţi interpretează cântecul Copiii Planetei Pământ, acompaniaţi la pian de compozitorul Constantin Rusnac.
Moderatoarea Larisa Arseni le-a mulţumit tuturor pentru participare frumoasă şi activă, pentru bucuria clipelor trăite. Domnului Constantin Rusnac i-a urat încă multe realizări pe tărâmul creaţiei. Doamna Elena Dabija la rându-i le-a mulţumit copiiilor, profesorilor, artiştilor, domnului Constantin Rusnac pentru bunăvoinţă şi receptivitate, iar salonului literar-muzical Ne cheamă muza, o viaţă cât mai lungă, întâlniri frumoase, diverse cu oameni interesanţi. A fost o întâlnire cognitivă, informativă şi veselă.
Larisa Arseni. Colaboratoare la Centrul Academic
Internaţional Eminescu. Maestru în artă.