19 dec. 2016

MIHAI EMINESCU ÎN CIRCUITUL INTERNAȚIONAL


Elena DABIJA, director
Centrul Academic Internațional Eminescu
Centrul Academic Internaţional EMINESCU(CAIE) este o instituţie de cultură cu profil ştiinţific şi biblioteconomic,asigură acces tuturor la opera clasicului literaturii universale Mihai Eminescu, valorifică şi promovează opera, viaţa şi activitatea poetului prin diverse acţiuni de cercetare, ştiinţifice şi culturale.Pe parcursul a 16 ani de activitate a organizat activități de anvergură în viaţa culturală şi ştiinţifică a neamului. Centrul Academic Internaţional Eminescu cu susținerea și în parteneriat cu alte instituții, are un bun prilej de a se manifesta în acest context: în perioada 3-5 septembrie, când la Chişinău are loc Congresul Mondial al Eminescologilor. Scopul: întrunește eminescologi, reputați critici literari, scriitori, traducători, editori, personalități în diferite domenii ale culturii, care au grijă de patrimoniul eminescian, de valorificarea și promovrea vieții și operei eminesciene:
Genericul edițiilor Congresului Mondial al Eminescologilor:
2012: A-L CUNOAȘTE PE EMINESCU. A-L FACE CUNOSCUT LUMII ...
2013: EMINESCU ȘI IDENTITATEA NAȚIONALĂ (naționalismul)
2014: EMINESCU ȘI IDEEA EUROPEANĂ
2015: UNITATEA CULTURII UNIVERSALE ÎN REPREZENTAREA LUI EMINESCU
2016: EMINESCU, POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL
Iniţiativa de a organiza Congresul a fost susţinută de două foruri ştiinţifice naţionale: Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Academia Română, iar buna desfăşurare a lucrărilor se datorează: Institutului de Filologie a AŞM, Centrului Academic Internaţional Eminescu, Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Primăriei municipiului Chişinău, Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Primăriei municipiului Iaşi etc. La acest forum au participat peste 200 de personalităţi din şase state ale lumii, toţi împătimiţi de opera eminesciană, dar şi în semn de respect şi apreciere faţă de acad. Mihai Cimpoi. Congresul a mai fost şi un prilej pentru a susţine tezele cinci doctoranzi sub îndrumarea omului de ştiinţă Mihai Cimpoi.
Opera eminesciană a fost și este un prilej de studiere și cercetare în universalitate, astfel este tradus în peste 85 de limbi. Din dragoste față de opera lui Mihai Eminescu au învățat limba română, au cercetat și tradus opera marelui poet, au editat cărți. Nominalizez doar unele opinii ale personalităților care au vizitat Centrul Academic Internaţional Eminescu:
Kopi Kyçyku din Albania, doctor în ştiinţe, inginer, academician, ziarist, eseist, professor universitar de Limba italiană şi de Istorie a Balcanilor. Este autorul mai multor volume cu poezii, povestiri, drame, pamflete, articole de critic literară şi de studii ştiinţifice; traducător al mai multor opera literare, istorice şi geologice, din câteva limbi, în albaneză, respective română şi italiană. A participat la primul Congres Mondial al Eminescologilor în 2012 şi a fost oaspete dorit şi la Ediţia a II-a şi a mărturisit: „Poezia lui Mihai Eminescu reprezintă un adevărat univers şi stă alături de cele mai mari nume ale literaturii universale. Întâlnirea mea cu poezia eminesciană s-a produs în anii ’60 ai secolului trecut, când am venit în România ca student. Atunci am stat pe aceste meleaguri binecuvântate doar zece luni. Ruptura relaţiilor diplomatice între Albania şi fosta Uniune Sovietică a fost însoţită cu retragerea tuturor studenţilor albanezi din toate fostele ţări socialiste, inclusiv din România. Totuşi, am făcut tot ceea ce îmi stătea în putinţă să pătrund în sufletul urmaşilor traco-dacilor. (Cred că nu se poate intra în spiritul adevărat al unui neam decât prin cea mai aleasă poezie a lui).
Eminescu a fost pentru mine o poartă, a fost chiar actul intrării în spiritul românesc. Învelit în mantaua dulcii suferinţi, în aureola celui ce-şi plăteşte învăţarea nemuririi cu tinereţile şi chiar cu o tragică moarte, proprie marilor poeţi. Iubit - niciodată iubit cum merită, strălucit mânuitor al versului niciodată pe deplin înţeles, Eminescu m-a fermecat prin puterea şi delicateţea cu care s-a identificat cu însăşi gena românească, a ridicat-o la un nivel greu de atins de urmaşi, depăşindu-şi în acelaşi timp propria vârstă, depăşind aşteptările epocii sale şi chiar ale epocii noastre, spulberând hotarele invizibile care ţineau izolată poezia românească de cea europeană. Prin Eminescu, limba română a început să vorbească în universală. Am avut privilegiul să-l „reântâlnesc” – şi să-l redau prin traduceri – în limba mea maternă, în albaneză, în care sună sublim, probabil datorită cuibului pe care şi l-a ales înlăuntrul străvechii limbi inter-balcanice, despre care se presupune că s-a vorbit pe aceste meleaguri cu milenii în urmă.
Dintr-un anumit punct de vedere şi de simţire limba românească lipsită de Eminescu ar fi arătat exact precum un Eminescu lipsit de limba română. Este de neânchipuit. Cu toate vicisitudinile istoriei, inclusiv ale istoriei literaturii, Eminescu rămâne singular în dăruirea-i fără seamăn, uriaş cât un întreg folclor balcanic, cu ochii înălţaţi spre steaua singurătăţii noastre arhetipale, prezente sau viitoare, cu privirea uneori coborâtă înspre deliciul vremelnic al fiinţelor mărunte, conştient că nu va învăţa a muri vreodată. Într-adevăr, Eminescu n-a învăţat cum se moare.”
Giuseppe Manitta, tânăr profesor din Italia, a vorbit despre cercetările sale cu referire la Eminescu şi Carducci, a vorbit despre poemul „Luceafărul” totodată întrebându-se dacă Mihai Eminescu a cunoscut proza lui Leopardi. Răspunsul a fost dat de acad. Mihai Cimpoi, care a precizat că a găsit în conspectele nemţeşti ale studentului Eminescu (în Manuscrisele facsimil editate) referinţe la opera marelui scriitor italian. AvorbitdesprereceptarealuiEminescuîn Italia şiîn Europa: „Eminescu este foarte bine tradus în limba italiană şi este recepţionat la fel de bine. Opera lui Eminescu este obiect de studiu şi la universităţile din Italia.”
Profesorul de la Universitatea din Granada, Spania, Enrique Javier Noqueras Valdivieso a vorbit în discursul său Eminescu în spațiul spaniol, spunând că: „Eminescu a fost tradus în Spania pentru prima dată în anul 1945. În anul 1973 este publicat în Argentina, la Buenos Aires, în Peru, Chile, Mexic.” Domnul Enrique Javier Noqueras Valdivieso a adus și un volum Eminescu, Mihai. Poesias, ediție bilingvă română-spaniolă reeditată în anul 2004 (Bucarest, 1884), în traducere de Dana Mihaela Giurcă și Jose Manuel Lucia Megias. Cu greu s-a despărțit de acest volum, la rugămintea insistentă a subsemnatei a cedat și avem acest volum în colecția Centrului Academic Internațional Eminescu.
Un aspect important în context cu genericul a fost și problema traducerii operei eminesciene în alte limbi și alte țări. Domnul Constantin Frosin, traducătorul lui Eminescu în limba franceză, a vorbit despre calitatea traducerii operei eminesciene în cea mai importantă limbă a culturii universale.
Traducătorul şi profesorul Irfan Ünver Nasrattinoğlu din Turcia a dat şir amintirilor şi a povestit despre cum l-a întâlnit pe Valeriu Matei la Moscova cu vre-o 30 de ani în urmă, ca mai pe urmă să apară la Ankara traducerea a două ediţii de poezie eminesciană, apoi a mai publicat două volume despre viaţa lui Mihai Eminescu. Şi-a exprimat sentimentele profunde şi dragostea sa faţă de Republica Moldova, de cultura şi limba română şi a promis că v-a deschide la Ankara un Cenaclu „Eminescu”  la care v-a invita eminescologi. Domnul Irfan Ünver Nasrattinoğlu a fost în vizită la CAI Eminescu în februarie 2001 şi a lansat cartea „Mihai Eminescu”  tradusă în limba turcă şi care a făcut-o donaţie cu autograf.
Scriitorul și traducătorul turc Ali Narçina participat la mai multe ediții a Congresului Mondial al Eminescologilor și a vorbit foarte convingător despre marea sa realizare în viață, și anume: „Am învățat limba română din motivul că l-am descoperit pe Mihai Eminescu. Din această dragoste față de opera lui Eminescu am tradus. Era în anul 1990, iar eu mă aflam la Cluj-Napoca. În mediul în care eram, lumea vorbea despre Eminescu. Am întrebat, la un moment dat, cine este Mihai Eminescu? Mi s-a răspuns că este poet. Nu știam, la acea oră, nici măcar ce înseamnă în română „poet”. De atunci am început să studiez mai mult. Am ajuns, ulterior, la Ipoteşti, în satu  lui de baştină. Îmi amintesc că atunci am lăsat un mesaj în cartea de oaspeţi a casei-muzeu de acolo, care suna cam aşa: „Eu sînt poet turc şi voi traduce poeziile tale în turcă”. După 18 ani, a apărut prima carte cu poeziile lui Eminescu, traduse de mine în limba turcă. De când a apărut această carte, turcii știu cine este Eminescu. Am scris foarte multe despre poet. Am băgat încapul cititorului turc numele lui Mihai Eminescu. mă simt onorat că particip la ultimele două ediții a Congresului Eminescologilor.”
Mario Castro Navarrete, CHILE poet, filozof şi traducător este un mare prieten al lui Eminescu a avut bunăvoinţa sa ne transmită impresiile sale: Ajuns la Chișinău, în care toamna încerca să se instaleze, am avut senzația că și vremea ținea cu mine, căci trebuie să mărturisesc că moldovenii sunt foarte primitoriși că am fost chiar încântat de atențiile de care m-am bucurat ca oaspete. Mă aflam la Chișinău pentru a treia oară, primele două, cu mulți ani în urmă, fiind atunci vizite foarte scurte, doar de câteva ore. De data asta am putut constata că trecerea vremii nu scade cu nimic felul lor de a fi prietenoșiși primitoare gazde. O altă constatare a fost că limba română este vorbită cu acuratețeși mult răspândită, ceea ce dovedește că limba mamă se mențineși se perfecționează.Am avuttimpsămăplimbpebulevardul principal, numit Ștefan cel Mare și Sfânt, după numele domnitorului atât de venerat. Ca toate marile metropole, Chișinăul își are ritmul lui accelerat, cu preocupările cetățeanului alergând la treburile sale cotidiene, dar având mereu o admirabilă dispoziție de a îndruma pe noul venit. La Congresul Mondialal al Eminescologilor, prilejul cu care fusesem invitat, a fost pentru mine o mare surpriză să pot păși în impunătoarea clădire a Academiei de Științe şi a Centrului Academic Internaţional Eminescu. Acolo ne-am reunit toți cei interesați de Eminescu, cel care ne-a adunat, din diferite colțuri ale lumii, mai toți având un cuvânt de spus. Cele auzite de mine, aici, mi-au confirmat importanța poetului nepereche Mihai Eminescu, ca fiind un temei de neclintit al limbii române, la care toată asistența a adus o contribuție, fie printr-o carte, fie prin doleanțe îndreptățite, fie pur și simplu prin dragoste față de limba vorbită de Eminescu. Un fapt care într-adevăr m-a copleșit a fost îndârjirea, tenacitatea, hotărârea, determinarea cu care românii de pretutindeni își apără limba lor; spun acest lucru pentru că experiențele avute de America latină, în generalși Chile, în particular, ne arată că limbile vorbite de băștinașii noștri aproape că au dispărut, iar cele rămase fac eforturi foarte mari pentru a-și menține dreptul la existență. Pentru că în țările Americii Latine s-a impus o limbă în detrimentul altora,și nici măcar nu a fost ocazia sa conviețuiască limbile autohtone cu limba cotropitorilor, cauzele fiind multiple și complexe. În consecință, acest Congres și-a îndeplinit pe deplin scopurile, fiindcă, în jurul lui Eminescu, limba română a ieșit biruitoare. Folosesc această cale pentru a mulțumi organizatorilorși totodată să vă mulțumesc tuturor pentru lecția de română primită la Chișinău. Mario Castro Navarrete. Chile, 2013.”
O mostră de înaltă apreciere în lumea operei eminesciene a constituit lansarea la Centrul Academic Internațional Eminescu a cărții Eminescu, Mihai.Poesias escogidas, tradusă de către chilianul Mario Castro Navarrete în limba spaniolă, la care au participat profesori și studenți de la Departamentul de Lingvistică Romanică și Comunicare Interculturală a USM. Această carte a fost lansată în mai multe instituții în diferite țări.
Traducătoarea şi cercetătoarea dr. Su Yan din China a participat la lucrările Congresului Mondial al Eminescologilor, Ediţia a-III. Doamna dr. Yan Su şi-a exprimat cu o căldură impresionantă admiraţia faţă de poeziile lui Mihai Eminescu pe care le-a tradus, învăţând limba română perfect fiind aptă să le citească în original. La Congresul Mondial al Eminescologilor a recitat poezia Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie cu mare dăruire de sine în limba română și limba chineză, astfel publicul a rămas frapat și a lăcrimat.
Dmitri Karalis din Sankt-Petersburg, dar care are rădăcini din părţile sorocene, a transmis salutări din partea celor 455 de scriitori ruşi din oraşul de pe Neva, care-l cunosc şi preţuiesc opera lui Mihai Eminescu. A recitat varianta traducerei sale în limba rusă a poeziei „Pe aceeaşi ulicioară” şi a remarcat: „Poeţii şi filosofii Eminescu, Bunin, Esenin şi alţi scriitori în operele lor vorbesc aceeaşi doar că în altă limbă. Numai un mare poet poate fi tradus şi înţeles în mai multe limbi”.
Oleg Goncearenko din Ucraina a vorbit că dragostea de Mihai Eminescu vine din partea mamei-basarabeancă din părţile Sorocii, a prezentat cartea sa„ За Эминеску ...до себе... (спiвu – переспiвu)” şi a recitat poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”  tradusă în limba ucraineană.
Traducătoarea de limbă rusă Miroslava Metleaeva a avut un discurs la tema Luceafărul lui Eminescu în limba rusă și a lansat cartea recent apărută Luceafărul = Лучафэр, ediție bilingvă română-rusă, traducerea aparținându-i. Această traducere a fost apreciată și calificată de eminescologii prezenți ca cea mai bună.
Profesorul Adrian Dinu Rachieru a evidenţiat că: „Eminescu este intraductibil. Repunerea periodică în discuţie a lui Eminescu demonstrează că e viu”, iar profesorul Tudor Nedelcea a amintit despre faptul că Papa Ioan Paul al II-lea a avut rădăcini româneşti şi l-a inclus pe Eminescu în pomelnicul Vaticanului.
Profesorul Mihai Dorin a menţionat: „Eminescu este prima provocare majoră a gândirii naţionale de după Cantemir, un poet dublat de un gânditor, fondator al concepţiei civilizatoare europene”.
Pe parcursul a 16 ani de activitate am desfășurat o activitate prodigioasă în cunoașterea, studierea și promovarea operei eminesciene pentru vorbitorii de diferite limbi, astfel în vizită au fost: studenți de la Universitatea Humbolt din Berlin cu profesoara Michele Mattusch; Ion MILOȘ din Suedia; Brenda WALKER din Marea Britanie; Jan-Louis COURRIOL din Franța; Marco KUGNO din Italia; scriitori și traducători din Suedia, China, Azerbaidjan, Rusia; Stepan KELAR și Vitalii KOLODII din UKRAINA; studenți de la ULIM, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, USM, liceeni de la Liceele cu profil de studiere a limbilor turcă, italiană, franceză, engleză, spaniolă ș.a.
Despre universalitatea lui Mihai Eminescu ne vorbesc mai multe cărți din colecția Centrului Academic Internațional Eminescu: Copilu-Copillin, Dumitru. Receptarea lui Eminescu în 85 de limbi – premize ale asimilării operei în literatura universală; Ioniță, Mihai. Mihai Eminescu în grafica mondială; Popa, Iulius. Medalii Eminescu în Moldova și în alte țări; Ciobanu, Constantin. Gh., Mihai Eminescu în filatelia și cartofilia universală; Eminescu peste nemărginirea timpului: Propagarea operei eminesciene în 64 de limbi și literaturi ș.a.